Discuțiile tot mai frecvente de la Washington despre viitorul Groenlandei au declanșat o reacție fermă în Congresul Statelor Unite, unde parlamentari din ambele partide încearcă să limiteze prin lege orice inițiativă care ar putea afecta suveranitatea unui aliat NATO.
Proiect bipartizan pentru protejarea aliaților NATO
Mai mulți senatori americani au introdus un proiect legislativ bipartizan care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze, sub orice formă, teritoriul unui stat membru NATO fără consimțământul explicit al țării respective.
Inițiativa este susținută de senatoarele Lisa Murkowski, din Partidul Republican, și Jeanne Shaheen, din Partidul Democrat, și este motivată de interesul exprimat în repetate rânduri de liderul de la Casa Albă față de Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei.
Avertisment: o eventuală anexare ar încălca Tratatul Nord-Atlantic
În expunerea de motive, autorii proiectului avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea alianței și ar submina eforturile occidentale de contracarare a influenței Rusiei și Chinei.
„NATO rămâne cea mai de succes alianță defensivă din istorie, iar credibilitatea sa se bazează pe respectarea și apărarea reciprocă a suveranității statelor membre”, se arată în documentul legislativ.
Inițiativă separată în Camera Reprezentanților
Demersul din Senat completează un alt proiect de lege depus în Camera Reprezentanților de congresmanul democrat Jimmy Gomez, intitulat Legea privind protecția suveranității Groenlandei. Textul prevede interzicerea utilizării fondurilor federale pentru facilitarea invaziei, anexării sau oricărei forme de „achiziție” a Groenlandei de către Statele Unite.
„Groenlanda nu este de vânzare, nu este de cucerit și nu este o monedă de schimb”, a declarat Gomez, avertizând că amenințările la adresa unui aliat subminează dreptul internațional și destabilizează una dintre cele mai importante alianțe ale SUA.
Limitarea fondurilor pentru acțiuni militare sau politice
Dacă vor fi adoptate, cele două inițiative legislative ar împiedica administrația americană să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării pentru acțiuni îndreptate împotriva teritoriului oricărui stat membru NATO. În acest moment, nu este clar dacă proiectele beneficiază de sprijin suficient pentru a fi adoptate.
Proiect republican pentru anexarea Groenlandei
În paralel, congresmanul republican Randy Fine a introdus un proiect intitulat Legea privind anexarea și statutul Groenlandei, susținând că inițiativa ar proteja interesele strategice ale SUA în Arctica și ar contracara amenințările venite din partea Chinei și Rusiei.
Fine consideră Groenlanda „un atu vital pentru securitatea națională” și afirmă că controlul asupra insulei ar oferi avantaje decisive în ceea ce privește rutele maritime și arhitectura de securitate din regiunea arctică.
Poziția fermă a autorităților groenlandeze
Autoritățile de la Nuuk resping însă orice scenariu de acest tip. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că teritoriul ar alege să rămână parte a Danemarcei în detrimentul unei eventuale integrări în Statele Unite.
Declarația a fost făcută la Copenhaga, într-o conferință comună cu premierul danez Mette Frederiksen, înaintea unei întâlniri programate la Washington între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și oficiali de rang înalt ai administrației americane.
Context geopolitic și importanța strategică a insulei
Discuțiile au fost amplificate după ce Donald Trump a afirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, susținând că, în caz contrar, insula ar putea ajunge sub influența Rusiei sau Chinei. Atât liderii danezi, cât și cei groenlandezi au reiterat că Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi anexată.
Groenlanda face parte din regatul Danemarcei de peste 600 de ani și are statut de teritoriu semiautonom. Cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori, economia sa se bazează în principal pe pescuit și pe subvenții anuale de circa un miliard de dolari oferite de guvernul danez, în pofida resurselor naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale.
