O echipă a FMI, condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a aflat la Bucureşti începând din 25 septembrie pentru analiza anuală a economiei româneşti, iar astăzi șeful misiunii a prezentat și concluziile.
Astfel, FMI estimează, pentru acest an, o creştere economică de 2,3% pentru România şi un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să crească veniturile la 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară, în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Potrivit FMI, pe termen mediu, economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25% (3,7% pentru 2024) pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute din PNRR rămân puternice.
Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă tot rămâne peste ţinta BNR.
Totodată, FMI estimează că România nu se va putea încadra, nici anul viitor, într-un deficit bugetar de 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană.
„Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu” – se spune în concluziile FMI.
Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
