Raportul conține acuzații grave: folosirea foametei ca metodă de război, atacuri sistematice asupra civililor – inclusiv femei și copii – și încălcarea în mod repetat a articolului 2 din Acordul de Asociere UE-Israel, care stipulează că relațiile bilaterale trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice.
O evaluare realizată în noiembrie 2024 de o unitate pentru drepturile omului din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) acuză Israelul că a încălcat principiile fundamentale ale dreptului internațional umanitar (DIU) în Fâșia Gaza. Documentul, comandat de fostul șef al diplomației europene Josep Borrell, a fost făcut public integral abia acum, de către EUobserver, la șapte luni de la redactare.
Comisia Europeană ezită, în ciuda presiunilor publice
În ciuda dovezilor adunate de propria sa structură, Comisia Europeană – condusă de Ursula von der Leyen – ezită să tragă concluzii clare. În prezent, atât SEAE, cât și Comisia desfășoară o așa-numită „revizuire” a acordului de asociere cu Israelul, evaluând dacă preferințele comerciale de care beneficiază statul israelian mai sunt compatibile cu valorile fundamentale ale UE.
O decizie este așteptată până la 23 iunie, când are loc ultima reuniune a miniștrilor de externe ai Uniunii înainte de vacanța de vară. Totuși unii diplomați europeni avertizează că există riscul ca revizuirea să se încheie fără un verdict clar, lăsând responsabilitatea în mâinile statelor membre.
O ruptură între cetățeni, ONG-uri și instituții
Societatea civilă și mai multe state membre, precum Irlanda și Spania, solicită de peste un an suspendarea pactului cu Israelul. Cu toate acestea, în Parlamentul European doar un număr redus de eurodeputați au îndrăznit să susțină această inițiativă.
Claudio Francavilla, expert în cadrul Human Rights Watch, consideră că situația este absurdă: „Dovezile sunt atât de copleșitoare încât UE s-ar face de râs dacă ar afirma că Israelul respectă articolul 2. Ar însemna să arunce la coș întregul sistem ONU și instanțele internaționale pe care le citează în raportul său.”
Blocaj politic din partea Ungariei și prudență germană
Chiar dacă raportul oficial va confirma încălcări grave, decizia de suspendare a întregului acord ar necesita unanimitate în Consiliul UE – un scenariu improbabil, în condițiile în care Ungaria a dat de înțeles că va opune prin veto. Suspendarea doar a părții comerciale – care ar costa Israelul aproximativ un miliard de euro anual – s-ar putea decide prin vot cu majoritate calificată, dar ar presupune ca Germania sau Italia să se alăture inițiativei.
Deocamdată, nici Berlinul, nici Roma nu s-au alăturat celor 17 state care, pe 20 mai, au cerut activarea articolului. Totuși, presiunile interne cresc, mai ales în Germania, unde critica față de politicile Israelului atinge un nivel fără precedent.
„Coșmarul stupidității politice”
Experții avertizează că, dacă Israelul va relaxa temporar accesul umanitar în Gaza înainte de 23 iunie, iar UE va considera acest gest drept suficient pentru a evita sancțiuni, credibilitatea Bruxellesului ar fi iremediabil compromisă.
„Ar fi un coșmar și o demonstrație incredibilă de stupiditate politică”, afirmă Francavilla. „Pentru că, în realitate, Israelul a făcut exact opusul recomandărilor ONU, ICJ și ale UE.”
Documente există, faptele sunt documentate, iar presiunea publică e reală. Întrebarea nu mai este dacă Israelul a încălcat regulile jocului, ci dacă UE va avea curajul să aplice propriile reguli. Răspunsul, pe 23 iunie, va spune lumii dacă Europa mai crede în valorile sale sau doar le invocă selectiv.
