Statele membre sunt presate să accelereze pregătirile de apărare, iar Comisia Europeană împinge procesul într-o direcție cât se poate de practică: libertate de mișcare pentru armate printr-o nouă formă de „Schengen militar” și investiții masive în infrastructura critică.
Planul pentru crearea „Schengenului militar”
Comisia Europeană a prezentat miercuri un proiect amplu de mobilitate militară menit să întărească capacitatea de reacție a Uniunii până în 2030, pe fondul avertismentelor serviciilor de securitate că Rusia ar putea viza un stat membru în următorii cinci ani.
Executivul european propune crearea unei zone de circulație neîngrădită pentru trupele militare, similară libertății de mișcare de care beneficiază civilii în spațiul Schengen. În situații de urgență, convoaiele ar urma să primească prioritate pe rutele de transport din întreaga Uniune, printr-un mecanism special de intervenție rapidă.
Scutiri de reguli și proceduri accelerate în caz de criză
Planul introduce derogări temporare pentru armate în perioade de urgență, precum eliminarea obligativității perioadelor standard de odihnă pentru șoferii vehiculelor grele. În plus, echipamentele și proviziile militare, inclusiv alimentele, ar urma să treacă prin proceduri vamale simplificate la frontierele externe ale UE.
500 de puncte ce necesită modernizare
Oficialii europeni au identificat o listă strategică de aproximativ 500 de poduri, tuneluri, drumuri, porturi și aeroporturi care trebuie consolidate sau adaptate pentru a putea susține traficul militar intens. Costurile estimate pentru modernizări depășesc 100 de miliarde de euro.
Buget majorat de zece ori pentru mobilitatea militară
În bugetul UE propus pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană a inclus o creștere de zece ori a alocărilor pentru mobilitatea militară, până la 17,6 miliarde de euro. Totuși, planul financiar de aproximativ 2 trilioane de euro se lovește de opoziția unor state membre care cer reducerea cheltuielilor.
