România rămâne departe de obiectivul adoptării monedei euro, potrivit celui mai recent Raport de convergență publicat de Comisia Europeană. Evaluarea din 2026 arată că țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre criteriile obligatorii pentru aderarea la zona euro, iar problemele identificate vizează inflația ridicată, deficitul bugetar, cursul de schimb, nivelul dobânzilor și cadrul legislativ al Băncii Naționale a României.
Raportul analizează cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda euro, dar au obligația juridică de a face acest pas: România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia.
„Având în vedere evaluarea sa privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență și ținând cont de factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, se arată în document.
În schimb, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.
România nu îndeplinește criteriul privind inflația
Comisia Europeană arată că România nu respectă criteriul privind stabilitatea prețurilor, unul dintre cele mai importante pentru adoptarea monedei euro.
Rata medie a inflației în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%.
Executivul european estimează că inflația va încetini în a doua parte a anului 2026, însă va rămâne peste pragul de referință atât la finalul anului viitor, cât și pe parcursul lui 2027.
Inflația anuală armonizată (IAPC) a crescut la 6,8% în 2025, față de 5,8% în 2024. În mai 2026, aceasta a urcat la 9,7%, pe fondul scumpirii energiei după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Potrivit prognozelor Comisiei, inflația medie anuală va fi de 7% în 2026 și va coborî la 3,7% în 2027.
Deficitul bugetar și datoria publică rămân peste limitele europene
România nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice.
Țara noastră se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, chiar dacă s-a redus față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024. Valoarea rămâne însă mult peste limita de 3% prevăzută în tratatele europene.
Comisia Europeană explică faptul că reducerea deficitului a fost posibilă datorită unei colectări mai eficiente a veniturilor și pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2025.
Pentru 2026, instituția estimează un deficit de 6,2% din PIB, iar pentru 2027 de 5,8%.
În același timp, datoria publică este așteptată să continue să crească, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.
Executivul european avertizează că, în lipsa unor măsuri suplimentare, datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB până în 2036.
Raportul mai semnalează deficiențe importante privind funcționarea cadrului fiscal, inclusiv în recrutarea membrilor Consiliului Fiscal și în administrarea investițiilor publice.
Leul nu îndeplinește condițiile pentru aderarea la zona euro
România nu respectă nici criteriul privind stabilitatea cursului de schimb.
Leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II), etapă obligatorie înaintea aderării la zona euro. Comisia amintește că niciunul dintre cele cinci state analizate nu face parte în prezent din acest mecanism, iar participarea timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore reprezintă o condiție obligatorie pentru adoptarea monedei euro.
Raportul arată că leul s-a depreciat în 2025, iar în luna mai presiunile generate de incertitudinile politice au provocat o scădere de aproximativ 2% față de euro într-o singură lună.
În mai 2026, moneda națională era cu aproximativ 5% mai slabă decât în urmă cu doi ani.
România nu respectă nici criteriul privind dobânzile
Comisia Europeană constată că România nu îndeplinește nici criteriul referitor la ratele dobânzilor pe termen lung.
Media ultimelor 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%.
Dobânzile au crescut pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind deficitul bugetar și consolidarea fiscală, după care au început să scadă odată cu adoptarea măsurilor fiscale de ajustare.
În mai 2026, rata dobânzii pe termen lung era de 6,2%, iar diferența față de obligațiunile germane de referință se redusese la 312 puncte de bază.
Legea BNR trebuie modificată înainte de adoptarea monedei euro
Raportul evidențiază și incompatibilități legislative care împiedică aderarea României la zona euro.
Potrivit Comisiei Europene, Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României nu este pe deplin compatibilă cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Problemele identificate vizează independența BNR, interzicerea finanțării monetare și integrarea băncii centrale în Eurosistem, precum și anumite atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale și ale Băncii Centrale Europene.
Niciun stat analizat nu participă la MCS II
Raportul de convergență mai arată că nici România, nici Cehia, Ungaria, Polonia sau Suedia nu sunt membre ale Mecanismului Cursului de Schimb II.
Comisia Europeană subliniază că participarea la acest mecanism timp de minimum doi ani, fără tensiuni grave asupra cursului de schimb, reprezintă o condiție obligatorie înainte de aderarea la zona euro.
