Deficitul de competențe, de la cele mai elementare până la domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), afectează tot mai grav competitivitatea Europei. În prezent, 18 milioane de persoane din UE sunt considerate „învățăcei sub-productivi”, iar unul din trei adolescenți de 15 ani nu poate aplica matematica în viața de zi cu zi. Pe fondul îmbătrânirii populației, se estimează că, până în 2030, numărul persoanelor aflate la vârsta activă va scădea cu 7 milioane față de 2027, accentuând criza competențelor.
În plus, aproape patru din cinci IMM-uri din UE se confruntă cu dificultăți în recrutarea lucrătorilor potriviți, mai ales în domenii tehnologice de vârf precum inteligența artificială și calculul cuantic. Sistemele educaționale nu reușesc să țină pasul cu schimbările rapide, aproape jumătate dintre tineri fiind lipsiți de competențe digitale de bază și având rezultate în scădere la matematică, citit și știință. De asemenea, doar 40% dintre adulți participă la programe de educație sau formare profesională, mult sub ținta UE de 60%, în timp ce aproape jumătate dintre aceștia nu au nici măcar competențe digitale de bază, deși 90% dintre locurile de muncă le necesită.
„Uniunea Competențelor” – un plan pentru redresare
Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană a lansat ieri „Uniunea Competențelor”, un nou proiect coordonat de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe. Strategia vizează dezvoltarea capitalului uman prin patru direcții principale:
- Dezvoltarea abilităților pentru viață și locuri de muncă de calitate printr-o fundație educațională solidă.
- Îmbunătățirea și recalificarea forței de muncă pentru tranziția digitală și ecologică.
- Transferul competențelor în întreaga UE pentru creșterea competitivității. În acest sens, până în 2026, Comisia ar putea propune un cadru legislativ pentru recunoașterea automată a calificărilor.
- Atragerea, dezvoltarea și reținerea talentelor pentru viitorul Europei, inclusiv printr-un sistem mai transparent și eficient de recrutare a forței de muncă din afara UE.
O strategie de atragere a talentelor și o mai bună coordonare a finanțărilor
Pentru a atrage specialiști și studenți din afara Uniunii, Comisia va lansa „Alege Europa”, un program pilot cu un buget de 22,5 milioane de euro, destinat creării de oportunități de muncă și studiu pentru cetățenii non-UE. Dacă va fi aprobat, proiectul, care va fi testat din aprilie 2025, va include o „masă de talente a UE” pentru recrutarea celor mai buni studenți, cercetători și profesioniști, dar și o strategie de facilitare a vizelor.
„Succesul fiecărei persoane în învățare, muncă și viață este esențial pentru competitivitate și pentru o Uniune stabilă și puternică”, a subliniat Roxana Mînzatu. Oficialul a avertizat că, în absența acestor măsuri, UE va continua să piardă forță de muncă specializată care va migra în alte regiuni ale lumii.
În prezent, bugetul UE alocă peste 150 de miliarde de euro pentru educație și competențe, prin programe precum FSE+, RRF, FEDR, Erasmus+ și InvestEU. Totuși, Comisia caută surse suplimentare de finanțare, atât din sectorul public, cât și din cel privat.
De asemenea, pentru a menține Europa puternică, este necesară o concentrare sporită pe competențele-cheie – în special STEM și cele digitale. În acest context, Comisia intenționează să introducă o nouă recomandare la nivelul UE privind educația și competențele în cadrul Semestrului European, pentru a asigura o finanțare mai bine direcționată și reforme eficiente în acest sector.
