România a primit o evaluare cu două mesaje importante din partea Comisiei Europene. Pe de o parte, Executivul european consideră că autoritățile române au adoptat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, evitând astfel necesitatea unor intervenții suplimentare în această etapă. Pe de altă parte, Bruxelles-ul avertizează că țara noastră continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, situație care o menține sub o monitorizare atentă.
Concluziile apar în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, adoptat miercuri de Comisia Europeană și prezentat ca principalul instrument de coordonare a politicilor economice și bugetare din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană: România a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului
Potrivit evaluării publicate de Executivul comunitar, Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia au implementat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului excesiv.
În consecință, Comisia Europeană consideră că nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv în acest moment.
Evaluarea reprezintă un semnal pozitiv pentru România, care se află de mai mulți ani sub presiunea consolidării fiscale și a reducerii dezechilibrelor bugetare.
România și-a respectat angajamentele privind reformele și investițiile
Comisia a analizat și situația statelor membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală, de șapte ani în loc de patru. Din această categorie fac parte Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria, România și Finlanda.
Pe baza rapoartelor anuale privind progresele înregistrate, Executivul european a concluzionat că toate statele analizate și-au respectat în mod satisfăcător angajamentele privind reformele și investițiile asumate.
Noi reguli pentru investițiile în securitate energetică
Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 introduce și posibilitatea unei flexibilități bugetare limitate pentru statele membre care investesc în securitatea energetică și în reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Comisia Europeană propune extinderea actualei clauze derogatorii utilizate pentru cheltuielile de apărare, astfel încât aceasta să poată include și măsuri de reziliență energetică implementate după februarie 2026.
În cadrul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare, statele membre vor putea utiliza până la 0,3% din PIB anual și maximum 0,6% din PIB cumulat în perioada 2026-2028 pentru proiecte care sporesc securitatea energetică europeană.
Oficialii europeni subliniază că această flexibilitate nu afectează disciplina fiscală și nu modifică regulile privind sustenabilitatea finanțelor publice.
România rămâne singura țară cu dezechilibre macroeconomice excesive
În paralel cu analiza fiscală, Comisia Europeană a evaluat și situația dezechilibrelor macroeconomice din statele membre.
Raportul arată că vulnerabilitățile economice s-au redus în mai multe țări. Grecia, Țările de Jos și Suedia nu mai sunt considerate state aflate în situație de dezechilibru macroeconomic.
În schimb, Italia, Ungaria și Slovacia continuă să se confrunte cu dezechilibre importante.
România rămâne însă în categoria cea mai severă, fiind clasificată în continuare drept stat care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive.
Potrivit Comisiei Europene, vulnerabilitățile economice ale României continuă să fie grave, în ciuda progreselor înregistrate în domeniul consolidării fiscale.
Competitivitatea și investițiile, priorități pentru economia europeană
Prin recomandările formulate în cadrul Semestrului European 2026, Comisia Europeană solicită statelor membre să accelereze reformele economice și investițiile strategice.
Printre prioritățile identificate se numără menținerea sustenabilității finanțelor publice, stimularea cercetării și inovării, reducerea birocrației și a barierelor administrative, dezvoltarea energiei curate și accesibile, digitalizarea serviciilor publice și consolidarea pieței unice europene.
De asemenea, Executivul european recomandă investiții în educație, formare profesională și competențe adaptate cerințelor pieței muncii, precum și măsuri pentru combaterea sărăciei și îmbunătățirea accesului la servicii medicale și sociale.
Valdis Dombrovskis: Competitivitatea și disciplina fiscală trebuie să meargă împreună
Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a declarat că prosperitatea și reziliența Europei depind atât de competitivitatea economiei, cât și de menținerea unor finanțe publice solide.
„Competitivitatea și sustenabilitatea finanțelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esențiale pentru prosperitatea, reziliența și suveranitatea pe termen lung a Europei”, a afirmat oficialul european.
Documentele adoptate de Comisia Europeană vor fi analizate în perioada următoare de Eurogrup și de Consiliul Uniunii Europene, care urmează să aprobe orientările economice și bugetare pentru statele membre.
