Comisia Europeană a emis un nou set de recomandări în cadrul Semestrului European, subliniind două priorități esențiale pentru 2025: creșterea competitivității și consolidarea securității. Într-un context marcat de incertitudine globală și amenințări la adresa securității, Bruxelles-ul încurajează toate statele membre să intensifice cheltuielile pentru apărare, dar să păstreze totodată un control strict asupra finanțelor publice.
Potrivit vicepreședintelui executiv Valdis Dombrovskis, „nu există o alternativă” în actualul climat geopolitic. De aceea, recomandarea generală pentru toate statele UE este să își majoreze bugetele pentru apărare, în paralel cu o implementare rapidă și eficientă a reformelor finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență, care expiră în 2026.
Austria, în procedură de deficit excesiv. România, vizată de măsuri corective
În timp ce Austria este singurul stat pentru care Comisia a propus oficial declanșarea procedurii de deficit excesiv — din cauza unui raport deficit/PIB ce depășește semnificativ pragul de 3% prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere — alte state precum Finlanda și Letonia au fost scutite temporar, deoarece creșterea deficitului este legată de majorarea cheltuielilor pentru apărare.
În cazul României, situația este considerată mai gravă. Comisia constată că, deși procedura de deficit excesiv este deja în desfășurare, creșterea cheltuielilor nete ale guvernului de la București depășește clar traiectoria corectivă stabilită, ceea ce riscă să compromită atingerea obiectivului de reducere a deficitului până în 2030. Prin urmare, Bruxelles-ul recomandă Consiliului UE să constate că România nu a adoptat măsuri eficiente.
Zece state sub supraveghere specială
Pe lângă România, alte zece țări sunt considerate în situații sensibile. Franța, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Italia sunt monitorizate din cauza unor deficite ce depășesc pragul de 3%, dar care deocamdată nu necesită măsuri concrete. Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos prezintă „risc de abatere” de la traiectoriile bugetare convenite.
15 state primesc undă verde pentru suspendarea regulilor fiscale
Pentru a sprijini efortul comun de apărare, Comisia a aprobat solicitarea a 15 state membre — printre care Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Polonia și Portugalia — de a beneficia de o suspendare temporară a Pactului de Stabilitate, ceea ce le permite flexibilitate bugetară. Cererea Germaniei este încă în așteptare, Bruxelles-ul dorind să analizeze noua strategie guvernamentală înainte de a decide.
Apel ferm pentru folosirea rapidă a fondurilor europene
Un mesaj clar a fost transmis tuturor statelor membre: grăbiți absorbția fondurilor europene din Facilitatea de Redresare și Reziliență. Cu termenul-limită în 2026, Comisia avertizează că doar prin „implementarea rapidă și bine direcționată a reformelor” se pot evita pierderile de fonduri și întârzierile în proiectele strategice. Cele mai multe guverne, atrage atenția Bruxelles-ul, trebuie să accelereze ritmul actual al reformelor.
În concluzie, noul pachet economic prezentat de Comisia Europeană trasează o linie clară între flexibilitate pentru apărare și inflexibilitate în ceea ce privește disciplina fiscală, cu avertismente ferme pentru statele care întârzie reformele sau ignoră angajamentele bugetare asumate.
