Libera circulație în spațiul Schengen rămâne una dintre prioritățile majore ale Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul consideră că măsurile excepționale introduse în ultimii ani la unele frontiere interne trebuie reduse treptat. În acest context, Comisia Europeană a publicat marți o serie de avize privind controalele la frontierele interne menținute de nouă state europene și a recomandat utilizarea unor soluții alternative care să permită revenirea la funcționarea normală a spațiului Schengen.
Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Slovenia și Suedia se numără printre statele care au reintrodus temporar controale la frontierele interne, invocând preocupări legate de securitate și migrație.
Comisia Europeană analizează controalele la frontierele interne Schengen
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, legislația Uniunii Europene permite reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanțe excepționale. Totuși, atunci când aceste măsuri sunt menținute pentru mai mult de 12 luni, executivul comunitar are obligația legală de a emite un aviz privind necesitatea și proporționalitatea acestora.
„Avizele emise astăzi evaluează necesitatea și proporționalitatea controalelor notificate la frontierele interne, precum și măsurile alternative și de atenuare disponibile luate de statele membre pentru a limita consecințele negative asupra călătoriilor transfrontaliere”, se arată în comunicatul instituției.
Comisia subliniază că obiectivul său este menținerea echilibrului dintre securitate și libera circulație în spațiul Schengen, unul dintre cele mai importante proiecte de integrare europeană.
De ce au fost reintroduse controalele la frontierele interne
Executivul european recunoaște că statele membre au dreptul de a introduce temporar controale la frontierele interne atunci când se confruntă cu amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Conform evaluării Comisiei, cele nouă state au recurs la această măsură ca răspuns la preocupări reale privind securitatea și gestionarea fluxurilor migratorii.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul atrage atenția că astfel de controale au efecte asupra statelor vecine și asupra comunităților transfrontaliere, afectând mobilitatea lucrătorilor, a navetiștilor și a activităților economice desfășurate între țările Schengen.
Comisia precizează că dialogul permanent cu statele membre și coordonarea la nivel european au contribuit la reducerea timpilor de așteptare și la îmbunătățirea schimbului de informații între autorități.
Pactul privind migrația și azilul ar putea elimina nevoia controalelor
Un argument important prezentat de Comisia Europeană este viitoarea aplicare completă a Pactului privind migrația și azilul, care ar urma să consolideze gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Potrivit instituției, noile reguli vor oferi statelor membre instrumente mai eficiente pentru combaterea migrației neregulamentare și pentru gestionarea deplasărilor neautorizate în interiorul spațiului Schengen.
În plus, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), devenit pe deplin aplicabil din aprilie, precum și viitorul Sistem European de Informații și Autorizare privind Călătoriile (ETIAS), vor permite monitorizarea mai eficientă a persoanelor care intră și ies din Uniunea Europeană.
Alternative propuse pentru controalele la frontierele interne Schengen
În avizele sale, Comisia Europeană susține că există soluții mai eficiente decât controalele sistematice la frontierele interne.
Printre măsurile recomandate se numără verificările polițienești nesistematice, controalele bazate pe evaluarea riscurilor, utilizarea tehnologiilor mobile de identificare biometrică și sistemele moderne de urmărire a vehiculelor.
Executivul european consideră că multe dintre statele vizate aplică deja controale selective, care pot fi transformate gradual în măsuri alternative fără a afecta securitatea.
„În acest context, Comisia recomandă ca cele nouă state membre în cauză să depună eforturi în vederea eliminării treptate a controalelor la frontierele interne, utilizând pe deplin măsurile alternative disponibile și cooperarea regională”, se precizează în comunicat.
Care sunt următorii pași pentru spațiul Schengen
Comisia Europeană va continua consultările cu Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Slovenia și Suedia pentru a identifica modalitățile prin care recomandările formulate pot fi implementate.
Instituția europeană subliniază că funcționarea eficientă a spațiului Schengen contribuie direct la dezvoltarea economică a Uniunii Europene, facilitând circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor fără obstacole administrative.
Conform Codului Frontierelor Schengen, controalele la frontierele interne pot fi introduse doar temporar și în mod excepțional. Durata maximă obișnuită a acestor măsuri este de doi ani, însă legislația europeană permite prelungiri suplimentare în situații excepționale, atunci când persistă amenințări grave la adresa securității sau ordinii publice.
