Statele europene care pregătesc restricții privind accesul copiilor la rețelele sociale vor trebui să își adapteze calendarul legislativ la viitoarele reguli comune. Comisia Europeană a anunțat joi că va amâna cu 12 luni proiectele de legi naționale care se suprapun cu noua legislație europeană privind protecția minorilor pe internet. Austria este una dintre țările direct vizate, după ce a propus interzicerea accesului copiilor sub 14 ani la platformele de socializare.
Decizia a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, în cadrul conferinței de presă zilnice de la Bruxelles.
„Pot confirma astăzi că Comisia a decis să amâne cu 12 luni orice proiect de lege național care se suprapune cu viitoarele norme armonizate”, a declarat oficialul european.
Austria, afectată de amânarea legislației privind rețelele sociale
Austria notificase Comisia Europeană în luna iulie cu privire la un proiect de lege care prevedea interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii cu vârste sub 14 ani.
Inițiativa a fost prezentată înainte ca executivul european să propună propriul regulament privind protecția minorilor în mediul online, la 17 septembrie.
Prin amânarea anunțată, Comisia urmărește să evite suprapunerea legislațiilor naționale cu viitoarele norme europene. Instituția dorește să stabilească un cadru legislativ comun, care să ofere același nivel de protecție copiilor din toate statele membre.
Potrivit procedurilor europene, statele membre trebuie să notifice Bruxelles-ul înainte de adoptarea proiectelor legislative care vizează serviciile online. Comisia beneficiază de o perioadă inițială de trei luni pentru examinarea acestora.
Termenul poate fi prelungit până la 18 luni, în funcție de complexitatea proiectului și de implicațiile sale asupra legislației europene.
Ce restricții propune noua lege europeană pentru copii
Propunerea Comisiei Europene, cunoscută drept Legea privind copiii (Kids Act), stabilește reguli comune pentru protecția minorilor în mediul digital.
Proiectul legislativ prevede interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani. Adolescenții cu vârste între 13 și 14 ani ar putea utiliza platformele prin intermediul unor conturi supravegheate.
În plus, toate serviciile online ar urma să respecte cerințe suplimentare de siguranță încă din etapa de proiectare. Noile obligații urmăresc să limiteze expunerea copiilor la conținut dăunător și la alte riscuri asociate utilizării platformelor digitale.
Propunerea trebuie negociată de Parlamentul European și statele membre înainte de adoptarea formei finale.
Comisia Europeană va aplica în continuare Legea serviciilor digitale
Până la intrarea în vigoare a noilor reguli, Comisia Europeană susține că va continua să aplice strict Legea serviciilor digitale (DSA).
Această legislație stabilește obligații pentru platformele online în ceea ce privește siguranța utilizatorilor și protecția minorilor.
Thomas Regnier a explicat că viitoarea Lege privind copiii va completa aplicarea DSA. Comisia urmărește astfel să responsabilizeze platformele digitale pentru riscurile la care sunt expuși copiii, inclusiv în perioada în care noile reguli europene se află în negociere.
Oficialul european a subliniat că platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor și pentru reducerea efectelor negative ale serviciilor digitale asupra acestora.
Franța, Spania și Grecia au pregătit restricții pentru minori
Decizia Comisiei Europene vine după ce mai multe state au început să adopte sau să pregătească propriile măsuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele sociale.
Printre țările care au promovat astfel de inițiative se numără Franța, Spania, Danemarca și Grecia. Măsurile naționale urmăresc stabilirea unor limite de vârstă și reducerea riscurilor asociate utilizării platformelor de socializare de către copii.
Un precedent important este Australia, care a introdus în decembrie 2025 interdicția accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.
Comisia Europeană nu a precizat toate proiectele legislative naționale vizate de amânarea de 12 luni. Thomas Regnier a menționat însă că situațiile Franței și Greciei prezintă particularități juridice, deoarece perioadele de așteptare pentru proiectele lor legislative s-au încheiat înainte de prezentarea propunerii europene.
