Un raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite aduce acuzații directe la adresa Comisiei Europene, susținând că executivul de la Bruxelles ar fi intervenit în mod repetat în procesele electorale din statele membre ale Uniunii Europene. Documentul indică România printre țările afectate și ridică semne de întrebare privind aplicarea Legii privind serviciile digitale în perioade sensibile din punct de vedere electoral.
Acuzații privind ingerințele Comisiei Europene în alegeri
Potrivit raportului american, după intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor de socializare pentru a restricționa conținutul politic înaintea alegerilor naționale. Sunt menționate explicit scrutinurile din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Autorii raportului susțin că aceste intervenții nu ar fi fost izolate, ci ar fi urmat un tipar clar, vizând în special partide sau candidați conservatori și populiști din statele membre ale UE. Concluziile se bazează pe documente confidențiale prezentate Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților.
Alegerile prezidențiale din România, caz central în raport
Documentul acordă o atenție deosebită alegerilor prezidențiale din România din 2024, unde ar fi fost aplicate cele mai ample măsuri de moderare a conținutului online. Raportul face referire la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu.
Anularea a fost justificată de informații furnizate de serviciile de informații române, care au invocat existența unei presupuse campanii de influență rusească desfășurate pe platforma TikTok. Cu toate acestea, raportul american afirmă că documente interne ale TikTok, transmise Congresului SUA, ar contrazice această versiune.
TikTok ar fi negat existența unei interferențe ruse
Potrivit documentelor citate, TikTok ar fi informat Comisia Europeană că nu a identificat dovezi privind o campanie de influență rusă în sprijinul candidatului independent din România. De asemenea, platforma ar fi precizat că nu i-au fost prezentate probe care să susțină acuzațiile formulate de autoritățile române.
Raportul sugerează că, în ciuda acestor informații, presiunile asupra platformelor digitale ar fi continuat, în baza mecanismelor prevăzute de DSA.
Legea serviciilor digitale și controlul discursului politic
Autorii documentului susțin că Legea serviciilor digitale ar fi folosită de Comisia Europeană ca instrument pentru influențarea discursului politic în perioadele preelectorale. În acest context este menționat un ghid electoral publicat de Comisie în 2024, care recomanda platformelor online să adopte măsuri suplimentare de moderare a conținutului înaintea alegerilor europene.
Deși aceste recomandări au fost prezentate public drept voluntare, raportul afirmă că, în discuții private, oficialii europeni le-ar fi tratat ca fiind obligatorii, creând presiuni indirecte asupra companiilor din sectorul tehnologic.
Ancheta Congresului SUA asupra influenței externe
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților investighează impactul legislației și deciziilor străine asupra libertății de exprimare în Statele Unite. În acest cadru, au fost emise citații către zece mari companii din domeniul tehnologiei, cărora li s-au solicitat informații privind comunicările cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și state membre ale UE, referitoare la moderarea conținutului online.
Reacția Comisiei Europene la acuzații
Executivul european a respins categoric acuzațiile de cenzură. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că afirmațiile din raport sunt „absurde și complet lipsite de fundament”, subliniind că libertatea de exprimare reprezintă un drept fundamental în Uniunea Europeană.
Regnier a acuzat, la rândul său, platformele online că influențează alegătorii prin intermediul algoritmilor și a susținut că miliardarul american Elon Musk, proprietarul platformei X, și-ar fi intensificat implicarea în politica europeană, sprijinind în special formațiuni de extremă dreapta din Germania.
