Noile negocieri de coaliție din Germania aduc în prim-plan o abordare mai fermă față de statele membre care nu respectă principiile fundamentale ale Uniunii Europene.
Sub conducerea lui Friedrich Merz, conservatorii și social-democrații (SPD) propun ca Uniunea Europeană să aplice sancțiuni economice și politice țărilor care încalcă statul de drept și alte valori fundamentale, cu scopul de a combate comportamentele „necorespunzătoare” ale acestora.
Un plan pentru a contracara abaterile
Negociatorii celor două partide au convenit să aplice presiuni asupra Uniunii Europene pentru a reține fonduri și a suspenda drepturile de vot în Consilul UE ale țărilor care încalcă normele democratice. Deși nu este menționată în mod explicit, Ungaria este clar vizată de aceste măsuri, având în vedere criticile constante la adresa regimului autoritar al lui Viktor Orbán, care a fost acuzat de subminarea statului de drept, restrângerea libertății presei și influențarea sistemului judiciar.
În acest context, viitorul guvern german dorește ca Uniunea Europeană să aplice mai consistent instrumentele deja existente, relatează POLITICO.
Cazul Ungariei
Ungaria a fost deja subiectul procedurii prevăzute de articolul 7 al Tratatului UE, cunoscută și sub numele de „opțiunea nucleară”, care vizează suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Deși această procedură a fost activată în 2018 din cauza încălcărilor grave ale valorilor fundamentale, procesul a stagnat din cauza diviziunilor politice între statele membre. În paralel, Comisia Europeană a încercat să blocheze o mare parte din fondurile destinate Ungariei, dar a fost nevoită să deblocheze o mare parte din acești bani sub presiunea politică.
Una dintre problemele fundamentale între UE și guvernul maghiar este relația apropiată a lui Viktor Orbán cu Moscova, Ungaria fiind printre statele care au folosit dreptul de veto pentru a bloca sancțiunile europene împotriva oligarhilor ruși. În acest context, viitorul guvern german propune extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special în domeniul politicii externe și de securitate, pentru a permite adoptarea unor măsuri comune fără a depinde de veto-ul Ungariei.
Reformarea „votului german” în UE
Pe lângă aceste măsuri, un alt punct important în negocierile de coaliție este reformarea „votului german”, o practică criticată în trecut pentru abținerea țării de la voturile importante în cadrul Uniunii Europene. Sub conducerea lui Merz, conservatorii promit că Germania nu se va mai abține de la voturile-cheie, asigurându-se astfel că va avea o voce activă în procesul decizional european.
Deși există divergențe între conservatori și SPD privind implementarea acestui sistem, ambele părți sunt de acord că Germania trebuie să își asume un rol mai proeminent în cadrul UE, în special pe teme cheie precum politica externă și securitatea. În acest sens, proiectul de coaliție subliniază importanța consolidării relațiilor între Franța, Germania și Polonia prin Triunghiul de la Weimar, o alianță care va juca un rol central în modelarea viitorului Uniunii Europene.
Acordul final de coaliție ar putea fi semnat în jurul lunii aprilie, iar acest pas ar putea marca un moment important în politica germană și europeană, pe măsură ce Germania încearcă să preia un rol mai activ și mai deciziv în cadrul Uniunii Europene.
