Premiul Nobel pentru Literatură, care va fi decernat joi, ar putea reveni unui scriitor care se pronunţă pentru libertatea de exprimare, potrivit experţilor, scrie AFP, preluată de News.ro.
Numele scriitoarei ruse şi opozantă a Kremlinului, Ludmila Uliţkaia, cu romanele sale epice în tradiţia lui Steinbeck, sau ale lui Salman Rushdie, celebrul scriitor britanic urmărit de o fatwa şi victimă a unui grav atentat în august 2022, au apărut în predicţii.
Alegerea Ludmilei Uliţkaia ar dovedi că „literatura rămâne liberă în faţa politicii, punând în valoare literatura rusă în ciuda războiului din Ucraina”, consideră Lisa Irenius, şefa departamentului cultural al cotidianului Svenska Dagbladet.
Academia Suedeză ar putea, de asemenea, aşa cum este înclinată să facă, să recompenseze un condei mai puţin cunoscut, cum ar fi scriitorul chinez avangardist Can Xue.
Feminism și anticolonialism
De la scandalul #MeToo care a zguduit Academia în 2018, urmat de controversa provocată de acordarea premiului scriitorului austriac Peter Handke, acuzat din cauza apărării sârbilor în timpul războaielor din Balcani din anii 1990, Academia încearcă să se reorienteze.
Anul trecut, premiul a fost acordat lui Annie Ernaux, autoarea franceză a unei lucrări care relatează emanciparea unei femei de origine modestă, care, în ciuda ei însăşi, a devenit o emblemă feministă.
Iar ediţia precedentă îl premiase pe romancierul britanic Abdulrazak Gurnah, născut în Zanzibar, care explorează chinurile exilului, anticolonialismul şi antirasismul.
”Nu putem rămâne într-o perspectivă eurocentrică”
„În ultimii ani, a existat o mai mare conştientizare a faptului că nu putem rămâne într-o perspectivă eurocentrică, că avem nevoie de mai multă egalitate şi că premiul ar trebui să reflecte vremurile”, spune Carin Franzén, profesor de literatură la Universitatea din Stockholm.
Acest lucru se reflectă în noua componenţă a Academiei, deoarece aproape jumătate dintre membrii acesteia s-au schimbat de la acordarea premiului Nobel lui Handke. Mai mulţi membri ai săi, printre care autori, filosofi şi profesori, sunt acum foarte implicaţi în dezbaterea socială, organizând conferinţe despre libertatea de exprimare şi egalitate şi publicând articole în presa suedeză. „De neconceput acum cinci ani”, spune Björn Wiman.
De la crearea premiului, doar 17 femei au câştigat prestigiosul premiu literar, dintr-un total de 119 câştigători. Iar dintre cei 16 câştigători francezi, doar unul singur a fost un autor vorbitor de limbă arabă: Naguib Mahfouz în 1988 (Egipt), remarcă analiza AFP.
Alţi laureaţi „obişnuiţi” ai premiului Nobel sunt recurenţi pe listele criticilor, printre care românul Mircea Cărtărescu, ungurii Péter Nadas şi Laszlo Krasznahorkai, precum şi francezii Michel Houellebecq şi Maryse Condé.
Deliberările juriului Nobel sunt sigilate apoi timp de 50 de ani.
Ștefan Jianu
