Europa se află într-un moment critic, confruntându-se cu una dintre cele mai mari dependențe economice din ultimele decenii, relatează Politico. Decizia Beijingului de a impune restricții severe asupra exporturilor de magneți și materiale brute esențiale pentru industria verde și de apărare a declanșat o undă de șoc în capitalele europene.
Noile măsuri chineze nu doar amplifică tensiunile comerciale cu Statele Unite, ci pun în pericol și securitatea economică a Uniunii Europene, care importă aproape toate aceste resurse strategice din China.
Avertismentul Ursulei von der Leyen: „Criza este deja aici”
„O criză în aprovizionarea cu materii prime critice nu mai este un risc îndepărtat. Este la ușa noastră”, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea summitului european de la Bruxelles.
Aceasta a cerut accelerarea eforturilor pentru asigurarea unor surse sigure și diversificate de materii prime, atât în interiorul Uniunii, cât și prin parteneriate cu state considerate „de încredere”.
„Trebuie să acționăm decisiv și urgent. Sunt pregătită să propun măsuri suplimentare pentru a proteja securitatea economică a Europei”, a subliniat șefa Comisiei Europene.
UE, prinsă între Washington și Beijing
În timp ce președintele american Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor la 100% pentru produsele chineze, Bruxellesul încearcă să mențină o poziție echilibrată.
„Nu dorim o escaladare, dar această situație aruncă o umbră asupra relației noastre”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, anunțând că ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, va veni la Bruxelles pentru discuții urgente.
Totodată, Uniunea Europeană colaborează cu țările G7 pentru o reacție coordonată privind lanțurile de aprovizionare, înaintea unei reuniuni ministeriale care va avea loc în Canada, la sfârșitul lunii.
Industria de apărare europeană, în pericol
China controlează peste 61% din extracția și 92% din rafinarea globală a pământurilor rare, furnizând aproape 99% din necesarul Uniunii Europene.
Noile restricții impuse de Beijing afectează direct sectoare cheie precum energia, industria auto și mai ales apărarea.
„Efectele sunt directe și enorme, în special pentru sectorul apărării. Industria de apărare a UE riscă să se blocheze din cauza lipsei de stocuri, ceea ce ar putea compromite livrările de arme către Ucraina”, avertizează experții Tobias Gehrke și Janka Oertel de la Consiliul European pentru Relații Externe.
Diplomația europeană, fără „arme economice” eficiente
Spre deosebire de Washington, care utilizează controalele la export ca instrument de presiune, Bruxellesul dispune doar de un mecanism de protecție numit Instrumentul Anti-coerciție (IAC) — conceput pentru a descuraja acțiunile economice ostile împotriva statelor membre.
Cu toate acestea, activarea acestui instrument nu este luată în calcul.
„În prezent, ne concentrăm pe dialog și nu speculăm alte opțiuni”, a declarat Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei Europene.
Totuși, rezultatele negocierilor cu Beijingul rămân limitate: din cele 2.000 de cereri de licențe depuse de companiile europene pentru exporturi chineze, doar jumătate au fost soluționate până acum, potrivit lui Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț.
UE accelerează planul de diversificare și producție internă
Comisarul pentru industrie, Stéphane Séjourné, a subliniat că răspunsul Europei trebuie să se bazeze pe două direcții: o soluție diplomatică pe termen scurt și consolidarea unei rețele de aprovizionare independente.
Executivul european a acordat statut de „proiect strategic” pentru peste 60 de mine și rafinării din interiorul și exteriorul Uniunii, însă lipsa finanțării rămâne o problemă majoră.
„Avem nevoie de finanțare dedicată și de reducerea costurilor energetice și administrative, care ne fac mai puțin competitivi față de rivalii globali”, a declarat James Watson, directorul general al Eurometaux.
O dependență greu de eliminat
Pe termen scurt, avertizează experții, Europa nu are alternative reale la resursele chineze.
„Singura opțiune imediată este negocierea directă cu Beijingul”, afirmă Philip Andrews-Speed, cercetător la Oxford Institute for Energy Studies.
