Încep audierile la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite, referitoare la consecințele juridice ale ocupării teritoriilor palestiniene de către Israel din 1967. Audierile se desfășoară timp de o săptămână, cu un număr record de 52 de țări chemate să depună mărturie.
Această iniţiativă vine în urma unei rezoluţii adoptate de Adunarea Generală a ONU pe 31 decembrie 2022, care a solicitat un „aviz consultativ” neobligatoriu din partea CIJ cu privire la „consecinţele juridice ce decurg din politicile şi practicile Israelului în teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est”. Rezoluţia a generat dezbateri intense, cu 87 de voturi pentru, 26 împotrivă şi 53 de abţineri.
Adunarea Generală a ONU a solicitat CIJ să analizeze „consecinţele juridice” ale „încălcării continue de către Israel a dreptului la autodeterminare al poporului palestinian” și să examineze măsurile „care vizează schimbarea compoziţiei demografice, caracterului şi statutului oraşului sfânt Ierusalim”.
CIJ este, de asemenea, invitată să evalueze consecinţele adoptării de către Israel a unor „legi şi măsuri discriminatorii”. Curtea trebuie să-şi exprime opinia cu privire la modul în care acţiunile Israelului „afectează statutul juridic al ocupaţiei” şi consecinţele acestora pentru ONU şi alte ţări.
Curtea se va pronunţa în regim „de urgenţă” asupra acestui caz, cu hotărârile privind litigiile dintre state fiind obligatorii, cu toate că CIJ are puţine mijloace pentru a le pune în aplicare. Deşi Israelul nu va participa la audieri, opiniile consultative emise de CIJ în trecut au avut un impact semnificativ în contextul relaţiilor internaţionale.
