Un parlamentar de rang înalt din Bundestag solicită retragerea Germaniei din Convenția de la Ottawa, un tratat internațional care interzice utilizarea, stocarea și producția minelor antipersonal. Apelul vine pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea militară rusă și vulnerabilitatea flancului estic al NATO.
Retragere temporară propusă de un lider CDU
Roderich Kiesewetter, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și președinte al Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, a declarat pentru publicația ZDF că susține o „retragere temporară” a Germaniei din Convenția de la Ottawa, până când Rusia va respecta suveranitatea statelor vecine:
„Sunt în favoarea retragerii temporare, ca măsură de descurajare. Minele antipersonal pot asigura câștiguri tactice rapide și sunt esențiale pentru securitatea flancului estic al NATO.”
Exemplul altor membri NATO care s-au retras
Inițiativa sa vine după ce mai multe țări europene – printre care Lituania, Polonia și Finlanda – au început să se retragă din acord, invocând modificările dramatice ale peisajului de securitate în Europa.
Ambasadorul Finlandei la Berlin, Kai Sauer, a explicat că retragerea are scop preventiv:
„Finlanda nu este în pericol imediat, dar trebuie să ne pregătim pentru evoluțiile viitoare.”
Germania – între angajamente internaționale și expunere strategică
Deși Germania nu are frontieră cu Rusia, Kiesewetter avertizează asupra riscurilor generate de desfășurarea trupelor germane în Lituania. O brigadă blindată germană staționează permanent în această țară baltică, devenind o potențială țintă în lipsa unor măsuri eficiente de descurajare:
„Germania trebuie să se întrebe dacă prezența sa militară nu o face vulnerabilă tocmai prin faptul că respectă strict tratatul.”
Poziția oficială a guvernului federal
Ministerul Federal de Externe a precizat că Germania nu are, în acest moment, niciun plan de retragere din Convenția de la Ottawa:
„Germania rămâne angajată față de convenție și își respectă pe deplin obligațiile internaționale.”
Potrivit legislației germane, denunțarea tratatelor internaționale nu necesită aprobarea Parlamentului, ci poate fi decisă de guvernul federal. Procedura presupune notificarea ONU și intră în vigoare după șase luni.
Convenția de la Ottawa: Ce prevede și cine nu o respectă
Tratatul, semnat în 1997 și intrat în vigoare în 1999, interzice utilizarea, stocarea, producția și comerțul cu mine antipersonal. Alte tipuri de mine, cum ar fi cele antivehicul, nu sunt reglementate și sunt în continuare utilizate de unele armate.
Printre statele care nu au aderat niciodată la Convenție se numără Rusia, Statele Unite și Coreea de Sud — principalii producători la nivel global. Țările care doresc acum să reintroducă minele antipersonal în arsenalele proprii iau în calcul dezvoltarea industriei interne de apărare. În Polonia, compania de stat Polska Grupa Zbrojeniowa ar putea juca un rol central, în timp ce Lituania ia în considerare inclusiv producția locală.
Critici dure din partea organizațiilor umanitare
Organizația Handicap International a condamnat apelul parlamentarului german, avertizând că minele antipersonal rămân o amenințare majoră pentru civili:
„Aceste arme nu oferă protecție reală. Ele afectează populația civilă pentru decenii și transformă granițele în capcane mortale.”
Totuși, Kiesewetter afirmă că tehnologia a evoluat semnificativ în ultimele două decenii și susține că riscurile pentru populație sunt astăzi considerabil mai reduse:
„Avem astăzi muniții mai precise, cu șanse mai mici de a rămâne active după conflict.”
