Canada își face calculele pentru viitorul său strategic, iar primul ministru Mark Carney pare să vrea mai mult decât o simplă repoziționare într-un joc de alianțe: vrea autonomie sau, dacă preferăm termenii duri ai geopoliticii contemporane, vrea să se elibereze (măcar parțial) de amprenta americană, care apasă greu bugetul său de apărare.
Într-un interviu acordat emisiunii Power & Politics de la CBC, Carney a confirmat că guvernul canadian este în negocieri avansate cu Uniunea Europeană pentru a adera, până pe 1 iulie, la inițiativa „ReArm Europe”, planul de reînarmare continentală care vizează investiții militare de 1,25 trilioane de dolari în următorii cinci ani.
„75 de cenți din fiecare dolar se duc în SUA. Nu e inteligent”
Carney nu s-a ferit să pună degetul pe rană. Cu o sinceritate rară pentru un lider nord-american, a declarat că actuala dependență a Canadei de Statele Unite pentru armament — 75% din bugetul de apărare — este „neinspirată”. Cu alte cuvinte, Ottawa plătește prea mult pentru un parteneriat care nu îi mai oferă acea libertate de mișcare pe care Carney pare hotărât să o recâștige.
„Facem progrese importante în acest sens și până la Ziua Canadei am dori să vedem ceva concret”, a spus el, evitând totuși să anunțe un calendar rigid.
Trump, în stilul său clasic: „ZERO dolari dacă deveniți stat al SUA”
Răspunsul lui Donald Trump, pe rețeaua sa Truth Social, a fost tipic pentru fostul – și din nou actualul – președinte al SUA: un amestec de sarcasm și presiune geopolitică ambalată în umor de talk-show. Trump a anunțat că Administrația sa negociază cu Canada aderarea la sistemul american antirachetă „Golden Dome”, un proiect evaluat la 61 de miliarde de dolari pentru o „națiune separată, dar inegală”. Cost: zero, dacă Ottawa acceptă să devină „al 51-lea stat al SUA”.
Carney n-a lăsat loc de interpretări. Într-o întrevedere ulterioară în Biroul Oval, premierul a transmis clar că o asemenea „ofertă” nu face parte din planurile Canadei. Și, sincer, nici din logica unei națiuni care tocmai caută să-și diversifice sursele de armament și să-și afirme independența strategică.
NATO ridică ștacheta: 5% din PIB pentru apărare
Pe fundalul acestor declarații, NATO se pregătește pentru o reformulare a așteptărilor bugetare. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a anunțat în cadrul unei conferințe parlamentare la Dayton, Ohio, că se lucrează la o nouă țintă: 5% din PIB pentru apărare, dintre care 3,5% pentru cheltuieli directe militare și 1,5% pentru investiții conexe.
Trump, desigur, susține această creștere de luni de zile. Carney, în schimb, păstrează o abordare prudentă, evitând „să fixeze cifre arbitrare” și insistând că fiecare dolar cheltuit trebuie să aducă un beneficiu clar Canadei.
„Vom cheltui mai mult. Mai repede. Dar nu orbește”
În interviul său, Carney a lăsat de înțeles că Ottawa se pregătește pentru o creștere accelerată a cheltuielilor militare, dar numai după ce se răspunde la întrebările esențiale:
- Ce e necesar pentru apărarea frontierelor și a Arcticii?
- Ce contribuții sunt așteptate de la Canada în cadrul NATO?
- Cum se pot reduce costurile prin cooperare inteligentă?
„Canadienii vor trebui să aștepte pentru a primi răspunsurile la aceste întrebări”, a spus el, confirmând că un nou buget — programat pentru toamnă — va reflecta aceste priorități. Deocamdată, guvernul se concentrează pe discuții mai profunde în materie de apărare, în paralel cu negocierile externe.
