Camera Deputaţilor, care s-a întrunit astăzi în sesiune extraordinară, a adoptat proiectul de lege privind ratificarea protocoalelor de aderare a Finlandei şi a Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. S-au înregistrat 227 de voturi „pentru” şi trei abţineri, potrivit Agerpres. Senatul României, convocat tot astăzi în sesiune extraordinară, a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind aderarea celor două țări la alianța nord-atlantică.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a celor două protocoale, după ce miercurea trecută guvernul a aprobat proiectul de lege în acest sens.
Ieri, și Comisia pentru afaceri externe a Senatului american a aprobat, aproape în unanimitate, o rezoluţie asemănătoare privind ratificarea aderării Suediei şi Finlandei la NATO. După votul din comisie, Senatul ar urma să ratifice propriu-zis aderarea celor două state la alianța nord-atlantică, în următoarele săptămâni.
Suedia şi Finlanda şi-au prezentat candidatura după invadarea Ucrainei de către Rusia, renunțând, în felul acesta, la decenii la rând de neutralitate și nealiniere militară, aderarea lor fiind considerată, în acest context, o decizie istorică. Reuniți în summitul NATO de la Madrid, de pe 28 iunie, liderii alianței au convenit să înceapă procedurile de aderare, care au fost lansate oficial pe 5 iulie.
Toate cele 30 de state membre trebuie să aprobe aderarea la NATO, după care Finlanda și Suedia vor deveni membri cu drepturi depline. Până acum, procedura de ratificare a mai fost parcursă în Canada, Estonia, Norvegia, Germania, Danemarca și Islanda.
Laura Groșereanu
