Franța riscă să-și piardă al treilea prim-ministru în 12 luni luni, actualul premier, François Bayrou, confruntându-se cu un vot de încredere parlamentar pe care l-a solicitat. Prevziunile sunt ca acesta să piardă, anunțând și mai multă instabilitate pentru a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene.
Prim-ministrul centrist în vârstă de 74 de ani, numit de președintele Emmanuel Macron în urmă cu mai puțin de nouă luni, pariază că votul va uni parlamentarii din Adunarea Națională, puternic divizată, în spatele reducerilor de cheltuieli publice propuse, pe care Bayrou le susține necesare pentru a controla deficitul și datoriile statului în creștere ale Franței.
Însă parlamentarii opoziției promit să folosească în schimb oportunitatea pentru a-l răsturna pe Bayrou și guvernul său minoritar, format din miniștri centriști și de dreapta. Această cădere l-ar obliga pe Macron să înceapă ceea ce ar putea fi o altă căutare dificilă a unui înlocuitor.
Adunarea Națională, formată din 577 de parlamentari, își întrerupe vacanța de vară pentru sesiunea extraordinară solicitată de Bayrou, care începe luni la ora 15:00 (13:00 GMT; 09:00 EDT).
După ce Bayrou va susține un discurs în care se așteaptă să argumenteze că strângerea curelei este în interesul național, parlamentarii își vor spune cuvântul înainte de a vota fie pentru, fie împotriva guvernului său – probabil spre sfârșitul după-amiezii sau începutul serii. De asemenea, parlamentarii se pot abține.
Bayrou are nevoie de o majoritate de voturi „pentru” a supraviețui. Dacă o majoritate votează împotrivă, constituția franceză prevede că Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său lui Macron, aruncând Franța într-o nouă criză.
Dacă Bayrou pierde, Macron va fi din nou forțat să găsească un succesor care va opera în același mediu precar și se va confrunta cu aceleași probleme bugetare presante care i-au afectat pe Bayrou și predecesorii săi. Macron însuși a promis că va rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului său, dar riscă să devină o ”rață șchioapă” pe plan intern dacă paralizia politică continuă.
În cadrul sistemului politic francez, prim-ministrul este numit de președinte, este responsabil în fața parlamentului și este responsabil de implementarea politicii interne, în special a măsurilor economice. Președintele deține puteri substanțiale asupra politicii externe și a afacerilor europene și este comandantul-șef al forțelor armate.
Argumentând că sunt necesare reduceri drastice pentru a repara finanțele publice, Bayrou a propus o reducere a cheltuielilor cu 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) în 2026, după ce deficitul Franței a atins 5,8% din produsul intern brut anul trecut, mult peste obiectivul oficial al UE de 3%.
Franța se confruntă, de asemenea, cu o criză masivă a datoriilor. La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică a Franței se ridica la 3,346 trilioane de euro, sau 114% din PIB.
