Uniunea Europeană a intrat oficial în una dintre cele mai sensibile și complicate etape ale sale: definirea bugetului pentru următorii șapte ani. În cadrul unui summit desfășurat joi la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au purtat prima dezbatere politică privind viitorul cadru financiar multianual aferent perioadei 2028–2034.
Potrivit concluziilor adoptate la finalul reuniunii, liderii europeni vizează ajungerea la un acord până la sfârșitul anului 2026. Respectarea acestui calendar ar permite adoptarea actelor legislative în 2027 și ar evita orice întrerupere a finanțărilor europene începând cu ianuarie 2028, relatează agenția EFE.
O nouă arhitectură a bugetului UE
Discuția a avut loc pe baza propunerii prezentate anul trecut de Comisia Europeană, care prevede o restructurare amplă a bugetului comunitar. Deși miniștrii celor 27 au analizat deja subiectul în reuniuni anterioare, acesta a fost primul schimb de opinii la nivel de lideri.
Surse familiarizate cu dezbaterea afirmă că statele membre au manifestat, în general, deschidere față de noua arhitectură bugetară, considerată mai flexibilă și mai adaptată provocărilor actuale. Totuși, mai multe elemente-cheie rămân extrem de controversate.
Agricultură și coeziune, puncte sensibile în negocieri
Printre cele mai delicate subiecte se numără alocările pentru agricultură și politica de coeziune, rolul regiunilor, crearea unui fond de competitivitate și identificarea de noi resurse proprii pentru bugetul UE.
Principala inovație propusă constă în comasarea mai multor linii de finanțare – inclusiv fondurile pentru agricultură, dezvoltare regională, pescuit, migrație și gestionarea frontierelor – într-un fond unic de mari dimensiuni. Acesta ar reprezenta aproape o treime dintr-un buget total estimat la circa două trilioane de euro.
În plus, cheltuielile ar urma să fie organizate prin planuri naționale, gestionate de guvernele centrale, care ar fi obligate să aloce doar o parte din fonduri pentru agricultură și coeziune, două dintre politicile tradiționale ale UE.
Condiționarea fondurilor și reacția statelor membre
Bruxelles-ul propune, de asemenea, legarea distribuirii fondurilor de implementarea unor investiții și reforme, după modelul planului de redresare post-pandemie. Această abordare a generat nemulțumiri în mai multe state membre, inclusiv Spania, Franța, Italia și Austria, în special din cauza reducerii alocărilor pentru Politica Agricolă Comună.
Nemulțumirile au fost exprimate într-un context tensionat, coincizând cu proteste ale fermierilor la Bruxelles. În paralel, acordul comercial dintre UE și Mercosur, care nu se afla pe agenda summitului, a fost din nou amânat, pe fondul opoziției anticipate din partea Franței și Italiei.
Flexibilitate bugetară versus politici tradiționale
Deși majoritatea statelor membre susțin necesitatea unui buget mai flexibil, capabil să răspundă rapid unor crize neprevăzute, precum pandemia sau războiul din Ucraina, multe capitale avertizează că noile priorități – competitivitatea sau apărarea – nu ar trebui finanțate prin diminuarea liniilor bugetare consacrate.
Aceeași poziție este susținută și de Parlamentul European, care trebuie să își dea aprobarea finală asupra cadrului financiar și care s-a arătat până acum extrem de critic față de propunerea Comisiei.
Un proces lung și tensionat
Negocierea cadrului financiar multianual, care stabilește limitele de cheltuieli ale UE pentru o perioadă de șapte ani, rămâne una dintre cele mai dificile și controversate proceduri politice europene. De această dată, miza este și mai mare: modernizarea bugetului fără a sacrifica pilonii tradiționali care au stat la baza construcției europene.
