Comisarii europeni se reunesc astăzi pentru a aproba propunerea oficială privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare începând din 2028. Potrivit Comisiei von der Leyen, cheltuielile urmează să crească cu 1,2 trilioane de euro față de bugetul actual, cu accent pe consolidarea apărării europene și pe susținerea inovației tehnologice.
Germania și Franța contestă creșterea bugetară
Planul urmează să fie negociat cu Parlamentul European și cu statele membre, însă opoziția principalilor contributori, în special Germania și Franța, creează un climat tensionat. Guvernul german refuză suplimentarea cheltuielilor publice într-un moment în care scena politică internă este tot mai marcată de ascensiunea forțelor populiste și eurosceptice.
În același timp, premierul francez François Bayrou a anunțat un buget național axat pe reduceri de cheltuieli, pentru a combate un deficit bugetar care îl plasează pe locul trei în UE, după România și Polonia. Franța se confruntă cu un nivel al datoriei publice comparabil cu cel al Italiei și Greciei, motiv pentru care își manifestă reticența față de majorarea contribuțiilor către Bruxelles.
Eurodeputații avertizează: Fără tăieri pentru agricultură și coeziune
Parlamentul European reacționează critic la anumite aspecte ale propunerii. Eurodeputații au avertizat că nu vor accepta tăieri de fonduri pentru politicile agricole și de coeziune, piloni tradiționali ai proiectului european.
Nemulțumiri apar și în legătură cu noua metodă propusă de distribuire a banilor europeni, care ar urma să fie condiționată de implementarea unor reforme interne de către statele beneficiare.
Politica agricolă comună – între reformă și nemulțumire
Comisia Europeană dorește să mențină bugetul pentru agricultură, însă există zvonuri că acesta ar putea fi comasat cu cel destinat dezvoltării regionale, în ideea de a spori eficiența. Propunerea a stârnit deja proteste în rândul fermierilor și opoziția eurodeputaților.
Executivul european consideră că statele membre ar trebui să aibă un rol mai mare în distribuirea fondurilor agricole, având în vedere specificul fiecărei regiuni. Cu toate acestea, Comisia dorește să impună condiții clare privind utilizarea fondurilor, precum:
- atragerea tinerilor în agricultură,
- combaterea schimbărilor climatice,
- protecția împotriva concurenței neloiale,
- diversificarea culturilor și integrarea zootehniei.
Un buget pentru viitor sau o sursă de diviziune?
Cu o creștere record a alocărilor, bugetul propus reflectă ambițiile Uniunii Europene într-un context geopolitic tot mai complicat. Dar tensiunile dintre Comisie, statele contributoare și Parlamentul European riscă să întârzie sau să blocheze adoptarea acestui buget
