George Simion, liderul AUR și figura centrală a naționalismului radical din România, pare pregătit să dea peste cap echilibrul fragil de la masa liderilor UE – scrie publicaţia bruxelleză Politico. Înainte de turul decisiv al alegerilor prezidențiale, Bruxelles-ul privește cu îngrijorare posibilitatea ca România — până acum un aliat solid al UE și NATO — să se alăture taberei contestatarilor Viktor Orbán și Robert Fico.
Potrivit unei analize publicate de POLITICO, oficialii europeni se tem că ascensiunea lui Simion la președinția României ar putea însemna un blocaj suplimentar în sprijinul acordat Ucrainei, o diviziune geopolitică amplificată și, nu în ultimul rând, o redefinire periculoasă a poziției României în raport cu NATO și UE.
De la tribună naționalistă la promisiuni pro-europene
În vârstă de 38 de ani, Simion a devenit cunoscut pentru discursurile sale virulente, retorica anti-globalistă și viziunile unioniste față de Republica Moldova – aspecte care i-au adus interdicția de a intra în această țară și în Ucraina. Deși insistă că este „eurorealist, nu eurosceptic”, liderul AUR continuă să transmită mesaje contradictorii, oscilând între declarații pro-UE și poziționări ferme împotriva ajutorului militar pentru Kiev.
„Nu sunt pro-rus”, afirmă Simion, dar refuzul său de a susține sprijinul militar pentru Ucraina și apelurile la neutralitate în conflictul cu Rusia intră în contradicție flagrantă cu statutul României de membru NATO și UE. Mai mult, el este asociat cu ideea unui „Românii Mari” care include teritorii aflate în componența Ucrainei și Republicii Moldova – un potențial catalizator de tensiuni regionale.
La Bruxelles, comparațiile cu Meloni nu conving
Simion încearcă să se asocieze mai degrabă cu Giorgia Meloni, premierul Italiei, decât cu Viktor Orbán, subliniind că este „pro-NATO, pro-UE și conservator”. Dar oficialii europeni nu sunt convinși.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), a respins public orice echivalare între Simion și Meloni, acuzându-l pe român că „a colaborat cu serviciile secrete rusești”, o acuzație pe care Simion o neagă, dar care reaprinde vechile temeri legate de influența Kremlinului în Europa de Est.
Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că o eventuală victorie a lui Simion ar însemna apariția unui „factor destabilizator atât la masa Consiliului UE, cât și la cea a NATO”.
Relația ambiguă cu Viktor Orbán și tensiunile transilvănene
Deși îl numește pe Orbán un „model”, George Simion are un istoric tensionat cu liderul maghiar, mai ales pe tema minorității maghiare din Transilvania. Partidul său, AUR, a fost implicat în incidente controversate, precum cel din cimitirul militar de la Valea Uzului, unde tensiunile interetnice au degenerat în violențe.
Botond Csoma, liderul grupului parlamentar al UDMR, susține că „de atunci, AUR atacă săptămânal comunitatea maghiară din România”.
Chiar și în acest context, Simion încearcă să își creeze punți cu Orbán în vederea unei colaborări viitoare la Bruxelles, mizând pe forța simbolică a unui „front conservator” est-european.
O campanie de imagine inspirată de Trump
Experții politici români avertizează că George Simion practică o politică a ambiguității strategice, similară cu cea a lui Donald Trump. Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum, consideră că „nu trebuie luat în serios niciun angajament din programul AUR” și atrage atenția că liderul AUR a învățat să creeze „un cult al personalității” în jurul său.
Radu Magdin, analist politic, subliniază însă că orice președinte român va trebui să se conformeze presiunilor economice impuse de Bruxelles, dat fiind că România depinde masiv de fondurile europene. „Campania se face în poezie, dar guvernarea în proză”, afirmă el.
Un final deschis: Dan vs. Simion
Simion a obținut 41% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dar a pierdut teren în ultima săptămână, în urma unei prestații slabe în dezbaterea finală cu contracandidatul său, centristul Nicușor Dan. Potrivit POLITICO, diferența dintre cei doi este de doar 3 puncte procentuale – suficient cât să mențină Europa într-un suspans tensionat.
Concluzie
Dacă George Simion va ajunge președintele României, nu este clar dacă Bruxelles-ul va trebui să gestioneze un nou Orbán, o versiune balcanică a lui Trump sau o variantă est-europeană a lui Meloni. Cert este că, pentru prima dată în ultimele două decenii, România riscă să treacă de la statutul de „elev model” în UE la cel de potențial „sabotor”, într-un moment geopolitic critic pentru Europa.
