Escaladarea disputei dintre Statele Unite și Uniunea Europeană privind Groenlanda începe să producă efecte directe în relațiile comerciale transatlantice. După amenințările președintelui american Donald Trump privind impunerea unor tarife vamale asupra mai multor state europene, Bruxelles-ul transmite că este pregătit să răspundă, chiar dacă preferă, cel puțin deocamdată, calea diplomației.
Comisia Europeană: UE este pregătită să reacționeze
Comisia Europeană a declarat luni că prioritatea sa rămâne evitarea escaladării conflictului comercial cu Statele Unite, însă a avertizat că Uniunea Europeană dispune de instrumente și este pregătită să le folosească pentru a-și proteja interesele economice.
„Prioritatea este să ne angajăm, nu să escaladăm, și să evităm impunerea de tarife, deoarece acestea ar afecta consumatorii și întreprinderile de ambele părți ale Atlanticului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru comerț, Olof Gill. Acesta a subliniat că, în cazul în care tarifele vor fi impuse, UE va reacționa ferm.
Posibile represalii de 93 de miliarde de euro
Într-o reuniune de urgență desfășurată duminică, ambasadorii celor 27 de state membre au analizat posibilitatea reactivării unui pachet de contramăsuri comerciale în valoare de 93 de miliarde de euro împotriva Statelor Unite. Acest pachet fusese pregătit anul trecut, dar a fost suspendat pentru a permite finalizarea acordului comercial UE–SUA din vară.
Măsura rămâne înghețată până pe 6 februarie, însă este din nou luată în calcul în cazul în care administrația Trump va pune în aplicare amenințările tarifare.
Statele membre cer activarea instrumentului anti-coerciție
Franța, Germania, Spania și Polonia se numără printre țările care solicită activarea instrumentului european anti-coerciție, cunoscut drept „bazooka comercială”. Acest mecanism, intrat în vigoare în 2023, este destinat situațiilor în care o țară terță exercită presiuni asupra UE sau a unui stat membru prin măsuri comerciale sau investiționale.
Instrumentul ar permite impunerea de restricții asupra importurilor și exporturilor către Statele Unite, limitarea investițiilor americane în UE, restricționarea drepturilor de proprietate intelectuală sau excluderea companiilor americane de la licitații publice.
Bruxelles-ul insistă pe diplomație, dar nu exclude nimic
Deși presiunile pentru un răspuns dur cresc, poziția oficială a Comisiei Europene rămâne una prudentă. Surse diplomatice au declarat că, înainte de orice represalii, UE va continua să caute o soluție diplomatică și dialogul cu Washingtonul.
Această abordare contrastează cu mesajele mai ferme venite din partea unor capitale europene. Miniștrii de finanțe ai Franței și Germaniei au respins public ceea ce au descris drept „șantaj comercial”, afirmând că Uniunea nu va ceda presiunilor.
Activarea instrumentului anti-coerciție, un proces de durată
Pentru a activa oficial instrumentul anti-coerciție, statele membre ar trebui să recomande Comisiei Europene inițierea unei anchete care să confirme existența coerciției. Procedura ar putea dura între trei și șase luni, însă ar transmite un semnal politic puternic către Statele Unite.
În paralel, UE analizează și posibilitatea ajustării pachetului de contramăsuri de 93 de miliarde de euro, astfel încât acesta să respecte principiul proporționalității prevăzut de dreptul internațional.
Fără întâlnire directă UE–Trump la Davos
Disputa privind Groenlanda va fi discutată în această săptămână atât în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, cât și într-o reuniune extraordinară a liderilor UE programată la Bruxelles. Comisia Europeană a precizat însă că, în prezent, nu este planificată nicio întâlnire față în față între președinta Comisiei și președintele american.
Între timp, mai multe grupuri politice din Parlamentul European susțin înghețarea aprobării acordului comercial UE–SUA, iar apelurile pentru un răspuns comun și ferm continuă să se intensifice.
