Bruxelles-ul vrea să își adapteze politica de coeziune la realitățile geopolitice actuale. Cu peste 390 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2021–2027, fondurile destinate dezvoltării regionale ar putea fi redirecționate către cinci noi domenii considerate esențiale: competitivitate, apărare, locuințe, gestionarea apei și tranziția energetică.
Anunțul a fost făcut de Raffaele Fitto, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil de Coeziune și Reforme, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European. Potrivit acestuia, schimbările din ultimii ani impun o reevaluare a strategiei de cheltuire a banilor europeni.
Finanțare mai flexibilă pentru proiectele-cheie
Pentru a încuraja statele membre să își adapteze programele naționale, Comisia propune un mecanism de finanțare mai generos. Proiectele din cele cinci domenii prioritare vor putea beneficia de prefinanțare de 30% în 2026 și de o cofinanțare de până la 100% din partea UE. În cazul în care fondurile redirecționate depășesc 15% din alocarea totală a unui program, Bruxelles-ul va acorda o prefinanțare suplimentară de 4,5% – procent care urcă la 9,5% pentru regiunile estice.
De asemenea, guvernele naționale trebuie să identifice până în iunie proiectele din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) care riscă să nu fie finalizate până la termenul-limită din august 2026 și să decidă dacă redirecționează resursele către noile priorități.
Apărarea, subiect de controversă
Cel mai sensibil punct al reformei este integrarea apărării în politica de coeziune. Comisia propune crearea a două obiective specifice în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și al Fondului pentru Tranziție Justă (JTF), pentru a sprijini atât capacitățile de producție militară, cât și infrastructura cu dublă utilizare – civilă și militară. În plus, Bruxelles-ul dorește să includă apărarea în lista sectoarelor strategice eligibile pentru finanțare prin platforma Step, care susține industriile de tehnologii curate.
Criticii reformei se tem că fondurile destinate dezvoltării regionale vor fi redirecționate spre industria militară, în detrimentul proiectelor sociale. Eurodeputata Valentina Palmisano a denunțat propunerea drept „o încercare de militarizare a economiei europene”, subliniind că pentru mobilitatea militară finanțarea UE va fi de 100%, în timp ce alte domenii esențiale – precum educația, sănătatea și ocuparea forței de muncă – vor continua să necesite cofinanțare națională.
Mai mulți bani pentru locuințe și infrastructura energetică
Pe lângă apărare, Bruxelles-ul pune un accent deosebit pe creșterea fondurilor pentru locuințe accesibile și gestionarea apei. Comisia propune dublarea bugetului destinat locuințelor sociale, de la 7,5 miliarde de euro la 15 miliarde, și suplimentarea fondurilor pentru reziliența apei (în prezent 13 miliarde de euro), pentru a combate seceta și efectele inundațiilor.
În ceea ce privește tranziția energetică, vor putea fi finanțate proiecte pentru dezvoltarea rețelelor de interconectare, a sistemelor de transport al energiei și a infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice.
Următorii pași
Propunerile Comisiei vor trebui discutate și aprobate de Parlamentul European și Consiliul UE. Deși Bruxelles-ul subliniază că revizuirea fondurilor de coeziune este voluntară și că statele membre vor avea flexibilitate în implementare, rămâne de văzut câte guverne vor profita de această oportunitate și cum vor gestiona noile direcții de finanțare.
