Doi britanici de 44 de ani sunt noile victime ale Novichok, substanța neurotoxică folosită în martie împotriva ex-agentului dublu rus Skripal și a fiicei lui. Cuplul britanic a fost găsit în stare critică, într-un sat aflat la 15 km de Salisbury, locul unde au fost otrăviți Serghei și Iulia Skripal.
Viktor Orban e în centrul atenției presei europene prin vizita sa la Berlin. ”Pentru unii conservatori germani, Orban este un model”, notează ”Deutsche Welle”. La rândul său, premierul maghiar a descris relația sa cu CSU, aliații bavarezi ai Angelei Merkel, ca fiind ”o unică frăție de arme”.
Sub titlul ”Ascensiunea orbánismului în UE nu poate fi oprită”, DW observă că ”societăţile iliberale sunt tot mai populare, dincolo de Europa Centrală şi de Est” și avertizează asupra riscurilor retragerii în ”scorbura națională”: ”Dacă astăzi statele de la Vişegrad par a deranja cel mai mult liniştea comunitară, mâine o nouă alianţă de dreapta condusă de italieni ar putea prelua funcţia, sau un grup format din marii contribuitori, care ar dori să reducă fondurile structurale şi să transforme UE în teren de joc pentru echipe concurente. În final, UE se va dezintegra întocmai ca şi alianţele partidelor radicale de dreapta: despărţiţi de ceea ce i-a unit cândva. Vor urma doar înţelegeri bilaterale, în favoarea celor mai puternici”.
În Polonia, ”Guvernul conservator se confruntă cu revolta magistraților”, scrie ”Le Monde” (vezi foto). ”France Presse” remarcă faptul că Lech Walesa s-a alăturat, miercuri seară, manifestanţilor reuniţi în faţa Curţii Supreme pentru a apăra independenţa justiţiei. „Cei care încalcă Constituţia sunt criminali”, a declarat fostul lider al Solidarității. Preşedinta Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf, refuză să se pensioneze, așa cum prevede legea care a redus vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani. Prevederea vizează o treime din membrii Curții Supreme, ceea ce echivalează cu o epurare în viziunea opoziției. Conform d-nei Gersdorf, Constituţia, care stabileşte durata mandatului său la şase ani, prevalează asupra noii legi a pensiilor. Comisia Europeană a lansat luni o procedură de infringement împotriva Poloniei pe tema justiției.
Azi, Parlamentul European se va pronunța prin vot în plen asupra Directivei ”Copyright”, menită să reglementeze drepturile de autor în era informatică. ”Le Soir” amintește exclamația europarlamentarului francez Jean Marie Cavada, după votul favorabil din 20 iunie al Comisiei Juridice a forului european: ”Autorii au în sfârșit dreptul să fie protejați în jungla digitală”. Obiectivul reformei drepturilor de autor este remunerarea editorilor și creatorilor pentru conținutul publicat pe platformele web.
Conducerea Parlamentului European a amânat pentru a doua jumătate a anului viitor luarea unei decizii privind viitorul clădirii ”Paul-Henri Spaak”, în care se află sala de plen de la Bruxelles. Terminată în 1993, construcția a implicat costuri de 300 milioane euro. Un nou proiect imobiliar ar costa între 300 și 500 milioane de euro, în funcție de formula ce va fi aleasă – renovare sau reconstrucție, conform “L’Echo”. Liderul Verzilor acuză Secretariatul General al Parlamentului European de grandomanie. Klaus Welle, secretarul general al instituției, invocă fisurile apărute și neajunsurile în materie de securitate ale clădirii.
Președintele iranian, Hassan Rohani, aflat la Viena, promite rămânerea țării sale în acordul nuclear, dacă obține compensații și garanții după retragerea SUA din acord, informează ”Le Figaro”. Vineri, miniștrii de externe ai celor cinci puteri garante (Franța, Marea Britanie, China, Rusia și Germania) vor încerca să găsească soluții pentru salvarea compromisului nuclear. De la denunțarea acestuia de către SUA la 8 mai, discuțiile sunt în impas. Între timp, SUA a amenințat țările importatoare de petrol iranian cu sancțiuni începând din 4 noiembrie. În replică, Iranul a atenționat că ar putea bloca traficul petrolier prin strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează 30% din exporturile mondiale de petrol.
SUA, Canada și Mexic vor organiza Cupa Mondială de Fotbal din 2026. Decizia FIFA, luată la Moscova, survine în plină tensiune nord-americană, iscată de polemica Trump-Trudeau după Summit-ul G7 și de controversele dintre SUA și Mexic pe tema migrației și a zidului dorit la frontiera comună de președintele american. ”Diplomația fotbalului poate calma spiritele în America de Nord?”, se întreabă ”Le Figaro”. Cotidianul amintește că Mexicul a mai găzduit de două ori competiția (1970 și 1986) și SUA o dată (1994).
