Premierul belgian Bart De Wever le-a transmis ieri un mesaj liderilor europeni reuniți la Bruxelles: Belgia nu va sprijini noul împrumut al Uniunii Europene pentru Ucraina dacă riscurile financiare și juridice nu vor fi împărțite în mod egal între toate statele membre.
Înaintea summitului Consiliului European, De Wever a precizat că va „face tot ce îi stă în putere, politic și juridic”, pentru a bloca inițiativa, dacă nu vor fi respectate trei condiții-cheie: împărțirea riscurilor, garanții financiare comune și folosirea solidară a activelor rusești înghețate.
Belgia cere „mutualizarea completă” a riscurilor
Premierul, relatează EuroNews, a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să acționeze unitar în privința utilizării activelor rusești înghețate după invazia din 2022, având în vedere planul Comisiei Europene pentru un „împrumut de reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro, pentru Kiev.
„Știm că există sume uriașe de bani rusești în alte țări care tac pe acest subiect. Dacă ne mișcăm, trebuie să o facem cu toții. Aceasta este adevărata solidaritate europeană”, a declarat De Wever.
Astfel, Belgia a solicitat garanții financiare din partea celorlalte state membre, pentru a evita riscul ca sumele să fie returnate Moscovei în viitor, precum și un cadru legal solid care să protejeze instituțiile financiare implicate.
Euroclear, miza sensibilă pentru Belgia
Bruxelles-ul deține cea mai mare parte a activelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate de UE după declanșarea invaziei, prin intermediul platformei Euroclear, o instituție de compensare financiară cu sediul în capitala belgiană.
Autoritățile belgiene se tem că planul european ar putea vulnerabiliza această instituție și ar genera consecințe economice imprevizibile.
„Dacă cele trei cerințe ale mele – care sunt destul de rezonabile, cred – sunt îndeplinite, putem merge mai departe. Dacă nu, voi face tot posibilul pentru a opri această decizie”, a avertizat premierul belgian.
Planul este susținut de Germania, Franța și statele baltice
Inițiativa Comisiei Europene, anunțată de Ursula von der Leyen în discursul său despre „Starea Uniunii” din septembrie, este susținută de Germania, Franța și statele baltice, care consideră că împrumutul reprezintă un sprijin esențial pentru Ucraina, afectată de atacurile aeriene ruse din ultimele luni.
În schimb, Belgia, Luxemburg și Banca Centrală Europeană și-au exprimat rezervele, avertizând că schema ar putea afecta stabilitatea zonei euro, deși ar scuti capitalele europene de contribuții financiare directe.
De Wever cere o bază legală clară
Liderul belgian a prezentat deja, în cadrul unui summit anterior la Copenhaga, șase puncte ce prevăd respectarea dreptului internațional, protejarea stabilității financiare și coordonarea cu un alt împrumut G7 de 45 de miliarde de euro, bazat doar pe profiturile generate de activele înghețate.
„Comisia trebuie să vină cu o bază legală solidă. Acesta nu este un detaliu – chiar și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, activele imobilizate nu au fost atinse niciodată”, a adăugat De Wever.
