Creșterea costului vieții și a inflației din ultimii ani este pusă parțial pe seama modului în care mass-media relatează subiectul. Potrivit unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), articolele, reportajele și știrile despre scumpiri ar avea un rol semnificativ în influențarea percepției publicului și în amplificarea așteptărilor inflaționiste.
Cum justifică BCE această concluzie
Raportul intitulat „Monitorizarea atenției acordate inflației în știri” subliniază că „gradul de atenție pe care oamenii îl acordă inflației poate influența așteptările inflaționiste, transmiterea șocurilor asupra inflației și transmiterea politicii monetare”. Cu alte cuvinte, dacă oamenii aud constant despre scumpiri, percepția lor asupra economiei se deteriorează, iar acest lucru poate alimenta indirect dinamica prețurilor.
BCE avertizează că acoperirea mediatică „rămâne peste nivelurile observate înainte de pandemie și de episodul inflaționist recent”, ceea ce ar putea menține vie îngrijorarea în rândul gospodăriilor europene.
Presa, acuzată că „exagerează” problema
Potrivit studiului, consumatorii se bazează în mare parte pe știri pentru a înțelege evoluția prețurilor. Prin urmare, relatările constante despre scumpiri și costul vieții ar avea efectul de a amplifica teama colectivă și de a menține inflația în centrul atenției.
Deși jurnaliștii nu fac altceva decât să transmită datele și analizele publicate chiar de BCE prin comunicate, rapoarte și conferințe, banca centrală susține că nivelul ridicat al atenției asupra inflației ar putea „propaga mai ușor șocurile viitoare în economie”.
O problemă pentru libertatea presei
Publicația ridică însă întrebări sensibile: poate fi presa vinovată pentru simplul fapt că își face meseria? Criticii avertizează că recomandarea BCE echivalează cu o invitație la tăcere, ceea ce ar putea contrazice principiile fundamentale ale democrației europene și libertății de exprimare.
Context politic și riscuri democratice
Raportul apare la doar o lună după ce Parlamentul European a introdus noi măsuri care limitează accesul jurnaliștilor în instituție. Luate împreună, aceste acțiuni conturează o imagine problematică: Uniunea Europeană riscă să transmită semnale autoritare prin restricționarea transparenței și prin reducerea spațiului de exprimare al presei.
Unii analiști consideră că UE își subminează propriile valori, iar în loc să consolideze pluralismul mediatic și transparența, pare să adopte măsuri ce aduc aminte mai degrabă de regimuri autoritare decât de un proiect democratic.
