Bacalaureatul – oglinda enclavizării maghiare în inima României

În plină sesiune de toamnă a examenului de Bacalaureat, revine în atenție propunerea legislativă de eliminare a examenelor de limba română la Evaluarea de la sfârșitul claselor a VI-a și a VIII-a, precum și la Bacalaureat, pentru elevii din şcolile cu predare în limba maghiară. Depusă de deputatul Kulcsár-Terza József-György, din grupul parlamentar UDMR, înaintea Bacalaureatului din vară, inițiativa legislativă de modificare a Legii Educației Naționale vizează eliminarea examenului în plus pe care-l au de suținut copiii minorităților naționale, situație calificată drept discriminatorie.

Două din cele trei comisii sesizate – Comisia Juridică și Comisia pentru egalitatea de şanse din Camera Deputaților au avizat negativ proiectul -, la fel și Consiliul Economic și Social, invocând faptul că propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 1/2011 încalcă art. 3 (dreptul la identitate), art. 13 (limba oficială este româna) şi art. 32 (dreptul la învățământ) din Constituţia României. În schimb, Consiliul Legislativ și Comisia parlamentară pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au dat aviz favorabil. În Punctul de Vedere al Guvernului, care nu susține adoptarea inițiativei, se arată că măsurile propuse ar duce la ”crearea unei situații de discriminare negativă și de încălcare a principiului egalității de șanse”, din cauza restrângerii ”posibilităților de dezvoltare profesională, integrare socială și civică”, prin prejudicierea competenței lor lingvistice. Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final în Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, este 7.09.2019, dar forul decizional este Senatul.

Anterior, pe această temă, șase tineri au formulat, în octombrie 2018, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), acuzând faptul că elevii aparținând minorităților naționale care studiază în școală în limba maternă sunt discriminați în România, din cauză că trebuie să susțină două examene suplimentare (oral și scris în limba maternă), în același interval de timp stabilit pentru examenele de absolvire la nivel național. ”Din acest motiv, au mai puțin timp decât elevii români să își pregătească examenele sau, pur și simplu, să se odihnească între teste. Prin urmare, este mai probabil să eșueze la examenele finale”, a reținut CEDO. Curtea le-a adresat, deocamdată, petenților două întrebări: dacă și-au epuizat căile interne de atac și dacă au suferit o discriminare din cauza originii etnice, făcând trimitere la spețe similare deja judecate.

Discriminare și la admiterea la facultate?

La rândul său, recent instalatul Avocat al Poporului, Renate Weber, a reclamat o situație discriminatorie pentru candidații aparținând minorităților naționale la admiterea la facultate, master și doctorat. La 16 iulie, Avocatul Poporului a cerut Ministerului Educației să modifice regulile în privința certificării competențelor lingvistice pentru admitere, pentru că obligativitatea impusă de unele universități de testare suplimentară a cunoștințelor de limba română ar echivala cu o discriminare de vreme ce competențele lingvistice sunt deja atesate de diploma de bacalaureat. La 13 august, Ministerul Educației a respins solicitarea, precizând că regulile de admitere în învățământul superior rămân neschimbate, întrucât ”nivelul lingvistic certificat prin această evaluare (Bacalaureat, n.n.) nu corespunde Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine” și ”nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.

Este remarcabilă promptitudinea cu care președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a luat poziție în ambele situații. În cazul inițiativei legislative, Csaba Asztalos a fost tranșant: “Examenele, inclusiv cele de Bacalaureat, trebuie menținute”, aducând, însă, în discuție o nouă problemă: ”curricula de examen trebuie adaptată realităților elevului minoritar”.

În ceea ce privește, însă, respingerea solicitării Avocatului Poporului de către Ministerul Educației, Csaba Asztalos a anunțat că se autosesizează, acuzând ”o formă de discriminare directă între absolventul cu diplomă de Bacalaureat care a terminat liceul într-o clasă cu predare în limbă minoritară și absolventul unui liceu cu predare în limba română”. “Dacă Ministerul Educației spune că evaluarea competenței lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaștere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, consideră președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Unul din doi elevi maghiari cade Bac-ul la română

Cele două probleme – propunerea eliminării Bac-ului la română pentru elevii minorităților naționale și cererea de renunțare la examinarea acestora la limba română la admiterea la facultate – au în spate o realitate dezolantă: „47% dintre elevii din Harghita de la secţiile maghiare au picat Bacalaureatul la limba română în acest an”, spune Csaba Asztalos. Rata de promovabilitate în Harghita și Covasna este printre cele mai mici din țară, de ani de zile. Dacă la nivel național trec examenul aproximativ două treimi din elevi (67,2% în sesiunea de vară), în cele două județe ponderea admişilor la Bac este aproape de jumătate: 50,3% în Harghita şi 58,4% în Covasna. Un alt exemplu: anul trecut, în Bihor, doar 56% din absolvenţii liceelor cu predare în limba maghiară au trecut Bacalaureatul, sub procentul de promovabilitate la nivel de judeţ de 65% și media națională de 69%. ”Ca să evite eşecul la Bac, mulţi tineri din comunităţile maghiare din nordul judeţului s-au înscris la examen în Ungaria”, scria atunci ”Bihoreanul”.

Una din cele mai obiective observări la fața locului a nivelului de cunoaștere a limbii române, video-reportajul realizat de Adevărul, spune multe despre enclavizarea teritoriului din inima țării. Necunoașterea limbii oficiale a statului de către o categorie numeroasă de cetățeni este o problemă care are nevoie de soluții concrete, nu de politizare în scop electoral. Și riscul major, în contextul celor trei rânduri de alegeri din următorul an și jumătate, este de exploatare populistă a unei realități ce are toate șansele să se cronicizeze. Pentru că izolarea promovată de trei decenii de extremiștii maghiari și lipsa de investiții economice în județe sărăcite de o administrare deficitară nu pot duce decât la exacerbare identitară și manipulare tot mai agresivă în scopul radicalizării etnice, pe fondul privării de șanse a tinerilor din zonă.

Adecvarea programei școlare la realitate, în vederea depășirii prejudecăților și obstacolelor ce stau în calea asimilării limbii statului în care trăiesc acești cetățeni, poate fi un prim răspuns la o situație cu potențial periculos.

Până atunci, la Bacalaureat, mâine începe evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare în limba română.