Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Nicuşor Dan, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu şi premierul Ilie Bolojan sunt asteptaţi să asiste la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, a cărei inaugurare are loc duminică, la Bucureşti.
Slujba va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi. Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice, relatează News.ro.
Un proiect vechi
Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere. După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.
La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei. În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.
Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.
Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.
Pro și contra
După lucrări care au durat 15 ani, duminică, 26 octombrie, în ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, are loc inaugurarea Catedralei Naţionale, a cărei construire a fost, în primă fază, contestată de o parte a societăţii româneşti, care a reclamat că suma imensă necesară ar putea fi folosită pentru construirea de spitale sau pentru realizarea altor lucrări de interes public.
Ulterior însă, într-o ţară majoritar ortodoxă în proporţie de peste 85% şi în contextul revenirii în întreaga Europă a unor sentimente profunde de identitate naţională, românii par să fie mai degrabă cuprinşi de mândria realizării unei asemenea construcţii unice decât interesaţi de banii cheltuiţi pentru acest lucru. Dovadă este şi numărul mare de pelerini din toată ţara care şi-au rezervat locuri în autocare cu mult timp înainte, ca să poată veni le evenimentul din Capitală.
Ștefan Jianu
