Situația de la Ceuta, unde mii de persoane au ajuns ilegal din Maroc la sfârșitul lunii iulie, ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă operațiune coordonată. Fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton, consideră că evenimentele pot avea caracteristicile unui atac hibrid și cere o anchetă la nivel european.
„Ceuta nu este o criză a migrației. Este o operațiune”, a declarat Thierry Breton pentru publicația belgiană „Le Soir”.
Thierry Breton consideră că situația de la Ceuta poate fi un atac hibrid
Fostul comisar european, care a ocupat funcția între 2019 și 2024, susține că mobilizarea unui număr atât de mare de persoane nu poate fi explicată printr-un fenomen spontan.
Potrivit lui Breton, sosirea migranților la Ceuta în zilele de 30 și 31 iulie „îndeplinește toate cerințele unui atac hibrid”.
În acest context, un atac hibrid poate combina instrumente militare, informaționale, cibernetice și migratorii pentru a exercita presiuni asupra unui adversar fără a ajunge la un conflict militar deschis.
Ce legătură vede Breton între Ceuta și Belarus
Thierry Breton a comparat situația de la Ceuta cu alte crize de la frontierele europene.
Fostul comisar a amintit criza de la frontiera dintre Belarus și Polonia din 2021. Potrivit acestuia, guvernul condus de Aleksandr Lukașenko a facilitat deplasarea unor migranți către frontiera poloneză.
Breton a menționat și situația de la granița Finlandei cu Rusia din 2023. În acel caz, aproximativ 1.000 de migranți au ajuns la frontiera finlandeză într-o perioadă de aproximativ trei luni.
„În ambele cazuri, Uniunea Europeană, NATO și statele afectate au descris aceste operațiuni drept atacuri hibride. Ceuta se încadrează exact în aceeași categorie”, a afirmat Thierry Breton.
Mobilizarea migranților nu ar fi fost întâmplătoare
Fostul comisar european consideră că amploarea mobilizării și promovarea acesteia pe platformele online indică necesitatea unei investigații.
Breton a indicat existența unui grup de Facebook cu aproximativ 20.000 de persoane și a unor materiale care ar fi generat aproximativ 11 milioane de afișări.
„Douăzeci de mii de oameni într-un grup de Facebook, unsprezece milioane de afișări, un slogan calibrat, un moment ales la începutul unui vârf turistic și politic european… asta nu e ceva ce improvizezi într-un garaj”, a declarat el.
Potrivit lui Breton, una dintre ipoteze este existența unei „presiuni algoritmice” exercitate de actori privați sau semi-publici. Scopul ar putea fi testarea rezilienței europene.
O altă ipoteză avansată de fostul comisar este transmiterea unui semnal politic către Madrid sau Bruxelles în contextul unor negocieri bilaterale.
Marocul, în centrul întrebărilor privind situația de la Ceuta
Thierry Breton a remarcat că autoritățile marocane nu ar fi acționat în acest caz așa cum o fac de obicei.
„Ceea ce face de obicei” Marocul, potrivit lui Breton, este să oprească persoanele care intenționează să ajungă la graniță cu câțiva kilometri înainte de aceasta.
Fostul comisar european nu a prezentat însă o dovadă că autoritățile marocane ar fi coordonat mobilizarea migranților.
Acesta a cerut ca autoritățile europene și naționale să stabilească cine a beneficiat de pe urma situației de la Ceuta.
DSA ar putea fi folosit pentru investigarea campaniei online
Breton consideră că instituțiile europene au la dispoziție instrumente pentru a investiga modul în care platformele online au contribuit la mobilizarea persoanelor.
Acesta a indicat în special Legea privind serviciile digitale, cunoscută drept Digital Services Act (DSA).
Potrivit fostului comisar, Comisia Europeană ar trebui să solicite platformelor Meta, TikTok, X și YouTube date privind conturile, grupurile și videoclipurile care au contribuit la campania online.
Breton a invocat articolele 34, 35 și 36 din DSA, care stabilesc obligații pentru platformele online foarte mari în ceea ce privește evaluarea și diminuarea riscurilor sistemice.
„Ceuta reprezintă un risc sistemic”, a susținut fostul comisar european.
Thierry Breton propune o anchetă în Parlamentul European
Fostul comisar european a sugerat și posibilitatea unei comisii de anchetă în Parlamentul European.
O astfel de comisie ar putea audia reprezentanții platformelor online și ai statelor afectate pentru a clarifica modul în care s-a produs mobilizarea.
Breton a cerut, de asemenea, o cooperare mai strânsă între serviciile de informații europene. Acesta a indicat rolul IntCen, unitatea de analiză a Serviciului European de Acțiune Externă.
Breton cere mai multe resurse pentru monitorizarea algoritmilor
Pentru prevenirea unor situații similare, Thierry Breton a propus creșterea de cinci ori a personalului Centrului European pentru Transparență Algoritmică, cu sediul la Sevilla.
Acesta dorește ca instituția să primească și un mandat operațional pentru detectarea timpurie a mobilizărilor coordonate care ar putea avea caracter hibrid.
Fostul comisar european consideră că autoritățile europene trebuie să fie capabile să identifice rapid campaniile online care pot genera efecte în lumea reală.
„Ceuta nu a fost sfârșitul unui ciclu. A fost începutul unuia nou”, a concluzionat Thierry Breton.
