Ucraina a lansat în ultimele 48 de ore una dintre cele mai spectaculoase și îndrăznețe operațiuni militare de la începutul războiului: atacuri coordonate împotriva a șase baze militare strategice din Rusia, dintre care cinci aeriene și una navală. Operațiunea, planificată timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și denumită „Spiderweb” (Pânza de păianjen), a lovit în plin capabilitățile de bombardament și răspuns nuclear ale Rusiei, provocând distrugeri estimate la zeci de milioane de dolari.
29 de ani de la renunțarea Ucrainei la arsenalul nuclear
Atacul vine într-un moment cu puternică simbolistică: exact acum 29 de ani, Ucraina a transferat ultimele sale capabilități nucleare către Rusia, într-un gest de încredere și speranță pentru securitatea colectivă. Ironia istoriei face ca unele dintre bombardierele distruse azi să fie chiar aparate strategice moștenite de Ucraina după destrămarea URSS și cedate Moscovei în anii ’90. Așadar, decizia de a lovi exact acest segment – brațul aerian al triadei nucleare ruse – nu este doar militară, ci și una profund simbolică.
6 baze lovite, pagube uriașe
Conform informațiilor furnizate de presa ucraineană și surse vizuale independente, cele șase baze vizate au fost:
- Baza aeriană Voskresensk (regiunea Moscova)
- Baza aeriană Belaya (Irkutsk)
- Baza aeriană Olenya (Murmansk)
- Baza aeriană Ivanovo (Ivanovo)
- Baza aeriană Dyagilevo (Ryazan)
- Baza navală Severomorsk (Murmansk)
Până la ora 18:00, au fost confirmate distrugerea a cel puțin 7 bombardiere strategice TU-95 și TU-22M3, un avion de transport An-12, iar în total, sursele vorbesc despre până la 41 de aparate afectate, inclusiv un AWACS A-50 – element esențial pentru avertizarea timpurie și coordonarea atacurilor. De asemenea, există indicii că un crucișător sau un submarin cu propulsie nucleară a fost atins.
Cum a fost executat atacul?
Operațiunea „Spiderweb” a presupus infiltrarea în teritoriul rus a unor camioane și dube aparent inofensive, în care erau ascunse drone FPV, camuflate în acoperișuri de case din lemn. După lansarea dronelor, vehiculele s-au autodistrus pentru a elimina urmele.
Unul dintre șoferii reținuți de autoritățile ruse pare să fie un fost director al fabricii Roshen din Lipetsk – fabrică ce a aparținut fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, un cunoscut susținător al armatei ucrainene. Poroșenko, adversar politic al actualului președinte Zelenskyy, a avut totuși o poziție clară pro-Ucraina și anti-rusă, criticând și presiunile externe de a slăbi unitatea națională în timpul războiului.
Un mesaj cu multe substraturi: Ziua Internațională a Copilului
Atacul coincide și cu Ziua Internațională a Copilului, iar analiștii speculează că momentul ales nu este întâmplător. În prima declarație după atac, președintele Volodimir Zelenskyy a cerut o încetare a focului, schimb total de prizonieri și întoarcerea celor peste 20.000 de copii ucraineni răpiți de Rusia și duși în centre de reeducare, unde sunt „pregătiți” să devină soldați ai armatei ruse.
Astfel, atacul transmite și un mesaj clar: în spatele echipamentelor distruse, Ucraina nu a uitat nici de cei mai vulnerabili cetățeni ai săi – copiii răpiți în plin război.
Posibile reacții
Operațiunea lovește exact în forțele de răspuns nuclear ale Rusiei, lucru reglementat de Decretul 355/2020, care permite utilizarea armelor nucleare dacă forțele strategice devin nefuncționale. Cu toate acestea, analiștii consideră că Rusia va prefera, în cazul unui răspuns, ținte civile în Ucraina – un scenariu de temut, dar previzibil.
