Uniunea Europeană a aruncat prima mănușă serioasă în lupta cu marile companii din tehnologie, și nu cu oricine, ci direct cu Apple și Meta. Sub umbrela Digital Markets Act (DMA), Bruxelles-ul a aplicat miercuri amenzi totale de 700 de milioane de euro – 500 de milioane pentru Apple și 200 pentru Meta. Asta pe lângă obligații drastice privind modificarea modului în care operează aceste companii pe teritoriul UE.
Potrivit POLITICO pentru mulți din industrie, momentul este unul definitoriu. Ani la rând, lobby-iștii din tech au încercat să convingă Washingtonul să reacționeze la DMA, iar acum, când „gloanțele” au atins direct Silicon Valley, vocile se ridică cu și mai multă insistență.
„Tarife” digitale
Ce a urmat după anunțul amenzilor? O avalanșă de reacții dure din partea industriei. Joel Kaplan, șeful pentru afaceri globale al Meta, a numit sancțiunile „un tarif mascat de miliarde de dolari” și a acuzat Comisia Europeană că impune schimbări care ar duce la „servicii inferioare” pentru utilizatori.
Cuvântul „tarif” nu este deloc întâmplător. În contextul în care Donald Trump își construiește ce de-al doilea mandat electoral pe teme comerciale și naționaliste, referirea la tarife este o invitație la intervenție. Kay Hazemi-Jebelli, de la grupul de lobby Chamber of Progress (finanțat, printre altele, și de Apple), merge și mai departe: „Este o escaladare clară a conflictului comercial transatlantic. SUA trebuie să se uite atent la ce face UE prin DMA.”
Casa Albă reacționează: „o formă nouă de extorcare economică”
Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, nu a ezitat să atace dur decizia Comisiei. Într-o declarație oferită pentru POLITICO, acesta a numit amenzile aplicate miercuri „o formă inedită de extorcare economică” și a acuzat Bruxelles-ul că folosește reglementările ca arme împotriva companiilor americane.
„Reglementările extraterritoriale care vizează în mod specific companiile americane vor fi considerate bariere comerciale și o amenințare directă la adresa societății civile libere”, a spus Hughes, cerând oprirea „spiralei de reglementare” din Europa.
Meta și Apple caută sprijin politic. Urmează X?
Industria tech americană pare să fi înțeles că lupta nu se mai poartă doar în tribunale sau prin avocați, ci și în arenele geopolitice. Declarațiile recente ale lui Joel Kaplan nu sunt singulare. În februarie, Meta a sugerat clar că nu va ezita să ceară direct sprijinul administrației Trump pentru a contracara regulile impuse de UE.
Între timp, Apple refuză să spună dacă DMA ar trebui să fie un subiect în negocierile comerciale SUA-UE. Totuși, a transmis că amenda de 500 de milioane de euro este „nocivă pentru intimitatea și securitatea utilizatorilor” și că obligă compania „să-și cedeze gratuit tehnologia”.
Vineri, este programată o întâlnire între vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent. Tema? Evident, tensiunile comerciale.
Unde se oprește Bruxelles-ul?
Katie Harbath, fost director de politici publice la Meta, a explicat că referințele la „tarife” sunt o tactică deliberată de a implica administrația Trump într-o eventuală reacție comercială. Harbath nu exclude ca Bruxelles-ul să vizeze și alte companii americane în perioada următoare. „Va fi nevoie de mai mult ca să atragi cu adevărat atenția Casei Albe”, spune ea.
Printre potențialele ținte: X, platforma controlată de Elon Musk, care a evitat până acum sancțiuni legate de DMA. „Dacă Uniunea Europeană vrea să-și mențină poziția de forță, probabil va trebui să meargă mai departe”, adaugă Harbath.
Industria tech americană – departe de a fi un bloc omogen – pare dispusă să apeleze la orice mijloace pentru a-și proteja interesele., iar în joc nu sunt doar sute de milioane de euro, ci modelul global de reglementare al internetului.
Cât despre Donald Trump. Acesta ar putea vedea în această situație o oportunitate de a-și reafirma mesajul: „America First”, inclusiv în mediul online.
