Comisia Europeană își concentrează bilanțul pentru 2026 pe consolidarea independenței economice și strategice a Europei, cu investiții mai mari în apărare, sprijin suplimentar pentru Ucraina, reducerea dependenței energetice și dezvoltarea industriilor strategice. Raportul „Starea Uniunii 2026” prezintă principalele rezultate ale celui de-al doilea an de mandat al Comisiei conduse de Ursula von der Leyen.
Documentul pornește de la ideea că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și prosperitate, într-un context internațional caracterizat de rivalități geopolitice, presiuni economice și schimbări tehnologice rapide. Competitivitatea economică, energia, apărarea și tehnologiile strategice sunt prezentate drept elemente esențiale pentru consolidarea independenței europene.
Piața unică și reducerea birocrației
Comisia susține că una dintre prioritățile majore ale ultimului an a fost reducerea fragmentării pieței unice. Cele 12 pachete de simplificare adoptate, împreună cu măsurile introduse în 2025, ar urma să genereze economii de cel puțin 17 miliarde de euro în costuri administrative pentru companii.
Obiectivul pentru finalul actualului mandat este reducerea poverii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Unul dintre proiectele prezentate este EU Inc., un regim juridic armonizat pentru companii. Potrivit documentului, o firmă ar putea fi înființată integral online, în maximum 48 de ore și pentru mai puțin de 100 de euro, cu menținerea standardelor privind protecția angajaților.
Investiții în inteligența artificială și industriile viitorului
Comisia pune un accent deosebit pe inteligența artificială, tehnologiile cuantice, biotehnologie și tehnologiile curate.
Prin inițiativa InvestAI, executivul european urmărește mobilizarea a 200 de miliarde de euro în investiții publice și private pentru inteligența artificială. În același timp, 19 fabrici de inteligență artificială sunt deja în dezvoltare, iar în iulie 2026 a fost lansat apelul pentru primele gigafabrici europene de AI.
Printre cele 19 fabrici de AI menționate în raport se află și RO AI, la București, alături de proiecte din Finlanda, Suedia, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, Austria, Slovenia, Italia, Țările de Jos, Germania, Luxemburg și Spania.
Comisia urmărește, de asemenea, creșterea ponderii industriei prelucrătoare în PIB-ul european de la 14,3% în 2024 la 20% până în 2035.
Un buget european de aproape 2.000 de miliarde de euro
Raportul evidențiază și propunerea pentru următorul buget multianual, aferent perioadei 2028-2034, evaluat la aproape 2.000 de miliarde de euro.
Din această sumă, 865 de miliarde de euro ar urma să fie alocate planurilor naționale și regionale de parteneriat, în timp ce 409 miliarde de euro sunt prevăzute pentru Fondul european pentru competitivitate și programul Horizon Europe.
Pentru cercetare și inovare, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea infrastructurii strategice sunt prevăzute în total 451 de miliarde de euro.
Raportul precizează că noua arhitectură bugetară ar urma să reducă numărul programelor de finanțare de la 52 la 16, cu scopul declarat de a simplifica accesul beneficiarilor la fonduri.
Apărarea Europei: Până la 800 de miliarde de euro
Securitatea ocupă un loc central în bilanțul Comisiei. Documentul arată că, din 2020, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre au crescut cu aproape 80%.
Prin planul ReArm Europe/Readiness 2030, Europa urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru reducerea deficitului de capabilități militare, dezvoltarea industriei de apărare și accelerarea investițiilor.
Instrumentul SAFE reprezintă una dintre componentele centrale ale acestei strategii. Acesta pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Până la momentul raportului, Comisia aprobase 18 planuri naționale, 13 acorduri fuseseră semnate, iar 12 miliarde de euro fuseseră deja plătite.
Proiectele europene prioritare includ apărarea aeriană și antirachetă, mobilitatea militară, dronele și sistemele antidronă, muniția, războiul electronic și infrastructura spațială.
Peste 221 de miliarde de euro pentru Ucraina
Sprijinul acordat Ucrainei rămâne una dintre principalele componente ale politicii europene de securitate.
Potrivit raportului, UE și statele membre au furnizat Ucrainei, în ultimii patru ani, peste 221 de miliarde de euro sub formă de ajutor economic, umanitar și militar.
Pentru 2026 și 2027, UE a convenit acordarea a până la 90 de miliarde de euro prin mecanismul Ukraine Support Loan. Două treimi din sumă sunt destinate nevoilor militare, iar o treime sprijinului bugetar. Comisia propune, pentru următorul buget multianual, și o rezervă de până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
UE a mobilizat până acum 89,7 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților militare ale Ucrainei, iar misiunea europeană de asistență militară a instruit aproape 97.000 de militari ucraineni.
În paralel, Comisia a intensificat cooperarea cu industria ucraineană de apărare, inclusiv în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă.
România, menționată în sprijinul energetic pentru Ucraina
România apare în raport în contextul sprijinului acordat Ucrainei pentru refacerea infrastructurii energetice.
Documentul menționează o operațiune comună la care au participat Lituania, Polonia și România, prin care o centrală termică a fost demontată și transportată în Ucraina. Componentele acesteia au fost folosite pentru reparații de urgență, contribuind la restabilirea alimentării cu energie pentru aproximativ un milion de ucraineni.
Energie: Renunțarea la gazul rusesc
Comisia evidențiază și măsurile pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Potrivit raportului, UE a decis o interdicție completă asupra importurilor de gaze rusești începând din 2027. Importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia vor fi interzise din ianuarie 2027, iar cele de gaze transportate prin conducte din toamna lui 2027.
În 2025, pentru prima dată, producția de electricitate din energie eoliană și solară combinată a depășit producția din combustibili fosili. Ponderea energiei regenerabile în mixul de electricitate a crescut de la 36% în 2021 la 47% în 2025.
Comisia estimează că accelerarea tranziției energetice ar putea reduce factura anuală pentru importurile de combustibili fosili cu aproximativ 130 de miliarde de euro până în 2030.
Ucraina și Republica Moldova, mai aproape de aderare
Extinderea este prezentată drept o necesitate strategică într-un context geopolitic mai instabil.
În vara lui 2026, UE a deschis primele două clustere de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, axate pe domeniul „fundamentelor”, inclusiv statul de drept, și pe relațiile externe.
Ucraina a făcut și un pas suplimentar spre integrarea în piața unică. De la 1 ianuarie 2026, țara face parte din zona Roam Like at Home, ceea ce reduce costurile utilizării telefonului mobil între Ucraina și statele UE.
21 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei
Comisia mai arată că UE a adoptat până acum 21 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și a susținătorilor săi.
Cele mai recente măsuri au vizat, printre altele, „flota fantomă” folosită pentru exporturile de petrol, instituțiile financiare, comercianții de criptomonede și mecanismele ruse de dezinformare. UE s-a alăturat, de asemenea, Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Comisia pune accent și pe protecția democrației
Un alt pilon al bilanțului este protejarea democrațiilor europene împotriva interferențelor externe.
Prin Scutul european pentru democrație, Comisia urmărește consolidarea mecanismelor de protecție împotriva ingerințelor străine. În paralel, raportul menționează măsuri pentru protejarea copiilor în mediul online, inclusiv dezvoltarea unei aplicații europene pentru verificarea vârstei și un plan de acțiune împotriva cyberbullyingului.
