Un proiect european Pulse, la care au participat, din România, și jurnaliștii Hotnews.ro, a analizat, cu exemple din mai multe țări europene modul cum au funcționat coalițiile formate din mai multe partide, așa cum se negociază și în România.
Pe România, analiza Hotnews.ro arată că alianțe formate din mai multe partide eșuat în trecut. A fost cazul USL, din care făceau parte PSD și PNL și care a guvernat între 2012 și 2014. Până la urmă s-a destrămat după certuri între liberali și social-democrați.
În chip similar, o alianță PNL-USR-UDMR, formată după alegerile din decembrie 2020 s-a destrămat la doar 8 luni după ce premierul liberal de atunci, Florin Cîțu, l-a demis pe Stelian Ion (USR) de la Justiție, iar miniștrii USR au demisionat în bloc.
O altă coaliție PSD-PNL-UDMR formată în 2021 avea să ajungă la final, dar fără miniștrii UDMR, formațiunea ieșind din alianța guvernamentală la rotativa premierilor.
În Europa, exemplele sunt mai multe. În Germania, la o zi după alegerea lui Trump în SUA, coaliția federală tripartită condusă de Olaf Scholz s-a prăbușit, iar cancelarul a trebuit să convoace alegeri generale mai repede, în februarie 2025.
În Franța, nu există o tradiție a guvernelor de coaliție, iar un Parlament atât de „divizat”, așa cum a rezultat în urma ultimelor alegeri, fără o majoritate guvernamentală complet clară, a fost fără precedent.
Președintele francez Emmanuel Macron a trecut peste rezultatul alegerilor, înfuriind partidele de stânga și l-a numit prim-ministru pe Michel Barnier, de dreapta, inițial cu sprijinul în Parlament a formațiunii lui Marine Le Pen.
Demiterea guvernului, miercuri, în urma unei moțiuni de cenzură, a fost o mișcare fără precedent pentru societatea franceză. Ultima dată când s-a întâmplat ceva similar a fost acum 62 de ani, când a fost răsturnat guvernul Pompidou. Guvernul Barnier a avut cel mai scurt mandat din istoria Franței.
Coaliții guvernamentale de mai multe partide care nu au rezistat au fost și în Belgia, Austria, Spania, Cehia, Grecia, Bulgaria și Italia.
