La alegerile locale din acest an, doar 24% dintre candidați sunt femei. Acest procent este cvasi-similar celui înregistrat acum patru ani, când 22% dintre candidați erau femei, potrivit unei analize realizate de Expert Forum.
Cea mai mică proporție de candidate se regăsește la nivelul comunelor, respectiv 23%, în timp ce în municipii și în București procentul este de aproximativ o treime. La nivelul funcțiilor județene, procentul de candidate este de 27%.
Cu toate acestea, situația diferă în funcție de pozițiile pentru care candidează femeile. Astfel, se observă că cele mai puține candidate sunt înscrise pentru funcțiile de primar și președinte al consiliului județean, respectiv 11%, în timp ce cele mai multe candidaturi feminine sunt pentru consiliul general (34%) și consiliile județene (27%). În ceea ce privește consiliile locale, un sfert dintre candidați sunt femei, iar pentru Primăria Generală procentul scade la 22%.
Analiza relevă și diferențe între partidele politice în ceea ce privește reprezentarea femeilor în alegeri. Cele mai mari proporții de femei candidat sunt pe listele partidelor SOS România (35%), REPER (33%), Pro România (30%), PUSL și Forța Dreptei, fiecare cu 28%. PSD și PNL înregistrează procente mai mici, de 22%, respectiv 21%, în timp ce la AUR, USR, UDMR și PMP, candidatele reprezintă mai mult de un sfert din totalul candidaților.
De asemenea, aproape 17% dintre candidații independenți sunt femei, conform analizei EFOR.
Raportat la numărul total de candidați din județ, cele mai multe candidate la consiliul județean sunt înregistrate în Galați (39%), Sibiu (35%) și Prahova (34%), în timp ce cele mai puține sunt în Vaslui și în județele Covasna, Harghita, Mureș și Vrancea.
În ceea ce privește primăriile, cele mai multe candidate raportat la numărul total de candidați din județ sunt în Constanța, Tulcea și Ialomița, în timp ce cele mai puține se găsesc în Covasna, Bistrița-Năsăud și Gorj.
Cu toate acestea, analiza evidențiază o discrepanță semnificativă între numărul femeilor care candidează și cele care sunt alese. Astfel, procentul de femei alese în administrația locală este de aproximativ 14%, mult mai mic decât cel al celor care au candidat.
Situația se schimbă și în cazul consiliilor județene și al consiliilor generale, unde reprezentarea femeilor este mai dispersată și mai puțin concentrată în primele locuri.
