Alina Bârgăoanu despre alegerile anulate: Succesul unor candidați în 2024 nu a fost un accident, ci rezultatul unei „pregătiri” îndelungate

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională a României a deschis o dezbatere majoră despre vulnerabilitatea procesului electoral în fața influențelor externe. În acest context, Alina Bârgăoanu, profesor universitar și expert în combaterea dezinformării, afirmă că există indicii solide privind interferența în alegerile prezidențiale 2024, prin campanii de influență documentabile.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Frontier Defense (Ep. 3), găzduit de G4Media.

„Cred că se poate vorbi despre interferență. Se poate vorbi despre campanii de influență cât se poate de documentabile. Această idee ar trebui păstrată ca atare”, a afirmat Bârgăoanu.

Interferență în alegerile prezidențiale 2024: campanii de influență pe termen lung

Potrivit expertei, interferența în alegerile prezidențiale 2024 nu trebuie analizată exclusiv prin prisma campaniei electorale oficiale. Succesul unor candidați sau mișcări nu ar fi fost un accident, ci rezultatul unei „pregătiri” îndelungate a opiniei publice.

România ar fi intrat în campania electorală cu un spațiu public deja dominat de narative anti-UE, anti-NATO și antiucrainene. Aceste mesaje, descrise drept „cvasi-invizibile” și „sub radar”, ar fi modelat percepțiile colective ani la rând.

Printre exemplele invocate se numără:

  • instrumentalizarea tragediei de la Caracal pentru promovarea unor mesaje anti-americane;
  • folosirea pandemiei pentru consolidarea discursurilor anti-UE și anti-vaccin;
  • exploatarea nemulțumirilor economice prin comparații între alocațiile pentru refugiați și cele pentru copiii români.

Rolul rețelelor sociale și „accelerarea” din ultimele săptămâni

Referitor la ascensiunea rapidă a unui candidat asociat puternic cu mediul online, Bârgăoanu consideră că accentul pus exclusiv pe platformele sociale reprezintă o simplificare.

Deși în ultimele săptămâni s-a remarcat o accelerare pe rețele precum TikTok, experta subliniază că fenomenul trebuie înțeles în contextul unui spațiu public deja „penetrat” de narative antioccidentale.

„Nu cred că explozia unui candidat a fost posibilă doar din această cauză, ci pentru că întreg spațiul public era deja frăgezit de aceste narațiuni”, a explicat aceasta.

Interferență versus anularea alegerilor: Două discuții distincte

Alina Bârgăoanu atrage atenția că existența interferenței în alegerile prezidențiale 2024 și decizia de anulare a scrutinului sunt teme diferite.

„Nu trebuie să amestecăm existența interferenței cu decizia de a anula alegerile. Sunt discuții distincte”, a precizat ea.

În opinia sa, interferența trebuie demonstrată riguros, prin mijloace tehnice și probe verificabile. Evaluarea dacă nivelul acesteia a fost suficient pentru a justifica anularea alegerilor ține însă de alt nivel decizional.

Nevoia de transparență pentru restaurarea încrederii publice

Expertul în dezinformare critică lipsa unei comunicări robuste din partea autorităților. Pentru consolidarea încrederii în procesul democratic, explicarea mecanismelor de interferență este esențială.

Cetățenii trebuie să înțeleagă cum funcționează campaniile de influență și prin ce instrumente sunt propagate narativele ostile, pentru ca votul să rămână perceput ca un act suveran și protejat de manipulări externe.

Facebook

Comentarii