Aproape toate sondajele și cercetările indică faptul că, în România, există un nivel de conștientizare mai scăzut în ceea ce privește protecția împotriva dezinformării, împotriva dezvăluirii datelor personale, a preferințelor digitale – a declarat prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decan la Facultatea de Comunicare din cadrul SNSPA, în cadrul Conferinței Naționale „GDPR ‒ Data Privacy vs. Data Security”, organizată recent de publicația ”Universul Juridic”.
”Există un sondaj făcut la nivelul Uniunii Europene, adică în toate statele membre, cu privire la comportamentul de „accept all cookies”. Este un comportament foarte simplu, și la noi, când se sondează acest comportament, toată lumea răspunde: „Da, sigur. Nu-mi iau nicio protecție pentru a-mi proteja dezvăluirea preferințelor digitale”. Cred că este o realitate pe care trebuie să o privim în față. Deci, da, nivelul nostru de conștientizare privind modul în care funcționează mediul digital, care sunt vulnerabilitățile, deci acest nivel de conștientizare, este mai scăzut.
Chiar la un moment dat voiam să fac o cercetare cu câteva dintre colegele mele mai tinere pe comportamentul de troll și, la un moment dat, identificasem noi câteva conturi care păreau conturi neautentice, după care una dintre colege mi-a spus: „Da, dar așa postează și mama mea!”. Deci nivelul de conștientizare, la un moment dat, este atât de scăzut, încât cu greu putem face diferențierea dintre un troll – o persoană care este instruită să împroaște în stânga și în dreapta ‒, indiferent ce face, și o persoană care face lucrul acesta fiind o persoană cât se poate de reală. M-a impresionat această istorioară și atunci, o spun încă o dată, cred că trebuie continuate cercetările, să sondăm de ce se întâmplă aceste lucruri și, mai ales, să investim în efortul de instruire”, a precizat Alina Bârgăoanu.
Tehnologia, sabie cu două tăișuri
În ceea ce privește conceptul ”fake news”, decanul Facultății de Comunicare a subliniat că reprezintă ”o armă deosebit de puternică, pentru că este una mai insidioasă, este una față de care manifestăm un nivel de conștientizare mult mai scăzut. Termenul în limba engleză este „weaponization”, și vedeți că, pentru acest termen, nu avem un echivalent în limba română. Deci informația, da, este o armă! Poate fi folosită în scopuri de demoralizare a publicului-țintă, de decredibilizare a instituțiilor, a liderilor, de creare a unei stări generalizate de confuzie și de neîncredere.
Așa încât concluzia mea ar fi că România este o țintă a acestui război informațional care își dorește, așa cum am spus, decredibilizarea instituțiilor, răspândirea unei stări de incertitudine, de panică și de suspiciune generalizată”.
”Trăim o perioadă în care tehnologia a venit peste noi. Eu sunt un fan al tehnologiei. Dar ceea ce a demonstrat cu prisosință pandemia este că tehnologiile reprezintă săbii cu două tăișuri, și atunci cred că trebuie să conștientizăm avantajele și vulnerabilitățile și să încercăm să valorificăm cât mai mult avantajele, astfel încât să nu rămânem numai cu targetarea, cu utilizarea datelor personale, cu atacurile informaționale, ci să valorificăm într-adevăr tehnologia cum se cuvine” – se arată în intervenția Alinei Bârgăoanu.
Ștefan Jianu
