Liderii statelor membre NATO se reunesc în această săptămână la Ankara pentru unul dintre cele mai importante summituri ale Alianței din ultimii ani. Creșterea investițiilor în apărare, consolidarea industriei militare europene și redefinirea relației transatlantice vor domina agenda reuniunii, în timp ce conceptul „NATO 3.0” începe să contureze o nouă arhitectură de securitate în care Europa își asumă o responsabilitate mult mai mare.
Summitul NATO de la Ankara are ca principal obiectiv majorarea cheltuielilor pentru apărare
Summitul NATO de la Ankara, programat marți și miercuri în capitala Turciei, va reuni liderii statelor membre pentru a analiza viitorul securității euro-atlantice. Printre principalele teme se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, dezvoltarea industriei europene de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda reuniunii îl reprezintă prezentarea planurilor naționale prin care fiecare stat intenționează să atingă noul obiectiv stabilit la summitul NATO de la Haga: alocarea a 5% din produsul intern brut pentru apărare până în anul 2035.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat recent, în timpul unei vizite la Washington, că toate statele aliate vor prezenta la Ankara „planuri concrete de creștere a investițiilor”, menite să demonstreze că obiectivul poate fi atins gradual și într-un mod credibil.
Planuri anuale pentru atingerea pragului de 5% din PIB
Statele membre au convenit să elaboreze planuri anuale care să descrie ritmul în care își vor majora investițiile militare până în 2035.
Spania reprezintă una dintre excepțiile discutate în interiorul Alianței. Deși a semnat Declarația de la Haga și susține obiectivul comun, Madridul consideră că o investiție de aproximativ 2,1% din PIB în următorii zece ani ar fi suficientă pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de NATO.
Europa investește masiv în apărare
Mark Rutte a evidențiat faptul că mai multe state aflate pe flancul estic al NATO au depășit deja obiectivele asumate.
Estonia, Letonia, Lituania și Polonia investesc deja peste nivelul convenit, iar Germania intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare până în anul 2029, urmând să aloce peste 150 de miliarde de euro anual.
Datele oficiale ale NATO arată că între 2016 și 2026 aliații europeni și Canada au investit suplimentar aproximativ 1,2 trilioane de dolari în apărare.
Numai în 2025, investițiile au crescut cu aproape 20%, ceea ce înseamnă încă 139 de miliarde de dolari alocate într-un singur an. Ritmul actual apropie cheltuielile militare ale Europei și Canadei de nivelul investițiilor realizate de Statele Unite.
Donald Trump continuă să exercite presiuni asupra aliaților
Deși statele europene au accelerat semnificativ investițiile în apărare, președintele american Donald Trump continuă să considere că unele dintre ele nu contribuie suficient la securitatea comună.
După întâlnirea cu Mark Rutte de la Casa Albă, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de aliații care, în opinia sa, nu au oferit suficient sprijin militar în operațiunile împotriva Iranului și a reiterat că toate statele trebuie să respecte angajamentele financiare asumate în cadrul NATO.
Trump a precizat că va participa la summitul NATO de la Ankara după ce a fost convins de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și nu datorită celorlalți lideri ai Alianței.
În timpul vizitei la Washington, Mark Rutte a încercat să demonstreze administrației americane amploarea eforturilor europene, prezentând inclusiv date potrivit cărora industria europeană de apărare susține peste 83.000 de locuri de muncă în Statele Unite.
La rândul său, ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a anunțat că Washingtonul va acorda prioritate în programele de achiziții și licitații din domeniul apărării acelor aliați care demonstrează cel mai clar că vor atinge ținta de 5% din PIB.
NATO 3.0 redefinește rolul Europei în Alianță
Un alt subiect major al summitului NATO de la Ankara îl reprezintă lansarea unei noi etape strategice, denumită „NATO 3.0”.
Potrivit lui Mark Rutte, noul concept urmărește construirea unei Alianțe mai puțin dependente de Statele Unite, fără ca rolul Washingtonului să fie diminuat. Ideea este ca Europa să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, în timp ce Statele Unite rămân garantul strategic al securității colective.
Conceptul a fost prezentat pentru prima dată în februarie de subsecretarul american pentru politici de apărare, Elbridge Colby, care a susținut că NATO trebuie să funcționeze pe baza unei cooperări echilibrate și nu a unei relații de dependență.
Europa se pregătește pentru reducerea prezenței militare americane
Schimbarea strategiei americane reprezintă unul dintre motivele pentru care statele europene accelerează investițiile în apărare.
Washingtonul și-a anunțat intenția de a-și concentra atenția asupra regiunii Indo-Pacific și a decis retragerea a aproximativ 3.000 de militari din Germania. De asemenea, administrația americană a renunțat la desfășurarea rachetelor de croazieră Tomahawk pe teritoriul german și a transmis că unele capabilități militare critice nu vor mai fi puse automat la dispoziția NATO în cazul unui conflict.
Aceste decizii au determinat statele europene să își accelereze programele de înzestrare, să investească masiv în industria de apărare și să reducă dependența de resursele militare americane.
