La nivel global, anul 2024 marchează o etapă istorică, întrucât aproape jumătate din populația adultă a planetei – aproximativ două miliarde de oameni din peste 70 de țări – este chemată să-și exprime votul în alegeri. Cu toate acestea, experții avertizează asupra pericolelor instabilității politice și a dezinformării, subliniind slăbirea instituțiilor independente din marile democrații și creșterea sentimentului de deziluzie în rândul tinerilor față de politică – relatează Radio România Actualități.
Analiza efectuată de Observatorul European Digital Media în zece țări din Uniunea Europeană în urma alegerilor de anul trecut a relevat trei teme majore în jurul cărora se vor concentra țintele dezinformării în 2024. Acestea includ interferența străină în alegeri, acuzații de fraudare a procesului electoral și manipulări legate de aspecte economice.
Invitată la emisiunea „Serviciul de noapte cu Maria Țoghină” a postului public de radio, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, expert european în combaterea dezinformării, a subliniat că aceste teme vor fi prezente și în România în contextul alegerilor din 2024.
Alina Bârgăoanu a explicat că dezinformarea va fi alimentată de tehnologii avansate, precum inteligența artificială și deepfake, cu accent pe exploatarea emoțiilor și a nostalgiei în campaniile electorale. Emoțiile vor deveni terenul principal de confruntare, iar imagini video contrafăcute vor fi utilizate pentru a influența opinia publică.
Un aspect critic al campaniilor electorale este pericolul reprezentat de minoritățile zgomotoase, care, în democrațiile occidentale, au reușit să impună teme fabricate și să acapareze spațiul public online. Acest fenomen se manifestă și în România, unde voci mai puțin numeroase, dar zgomotoase, pot influența agenda publică.
Strategii de protecție împotriva dezinformării
Alina Bârgăoanu oferă câteva recomandări pentru a putea naviga în mediul plin de dezinformare:
- Verificarea surselor și consultarea mai multor surse de informație.
- Prudență în privința mesajelor primite pe platformele de socializare, precum WhatsApp.
- Evitarea reacțiilor emoționale și a manipulării prin emoții.
- Utilizarea inteligenței emoționale pentru a evalua și a răspunde la informații.
- Încrederea în sursele de informație obiective, cum ar fi mass-media publică.
