Alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, se desfășoară într-un climat politic tensionat, marcat de posibilitatea ca premierul ungar Viktor Orbán să piardă puterea pentru prima dată în ultimul deceniu și jumătate. În acest context, Comisia Europeană își temperează discursul public și ar putea debloca noi fonduri pentru Budapesta, potrivit Financial Times.
Oficialii europeni încearcă să evite orice decizie care ar putea fi interpretată drept o intervenție directă în campania electorală sau un argument suplimentar pentru retorica anti-Bruxelles promovată de guvernul ungar.
2,4 miliarde de euro pentru Ungaria înainte de alegeri?
Surse citate de Financial Times susțin că aproximativ 2,4 miliarde de euro ar putea fi acordate Ungariei înainte de scrutin, în ciuda preocupărilor persistente privind statul de drept.
Un oficial ungar a declarat că, în apropierea unor alegeri „istorice și decisive”, concluzia la Bruxelles ar fi fost că „cel mai bun lucru este să nu facă nimic”. Un diplomat european a explicat că evitarea unor anunțuri majore este o măsură de precauție pentru a nu risca acuzații de interferență electorală.
În prezent, aproximativ 17 miliarde de euro din fondurile europene alocate Ungariei rămân înghețate din cauza îngrijorărilor privind independența justiției și discriminarea.
Sondajele indică un avans pentru partidul Tisza
Potrivit sondajelor, partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, ar avea un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz.
Într-un discurs recent, Péter Magyar a declarat că Ungaria trebuie să-și consolideze poziția în UE și a subliniat că „locul Ungariei este în Europa”. Conform surselor citate, Tisza ar fi cerut instituțiilor europene să dea dovadă de reținere în perioada campaniei.
De partea cealaltă, Viktor Orbán și Fidesz susțin că instituțiile europene încearcă să influențeze politica internă, iar în campanie îl prezintă pe Magyar drept un candidat apropiat de Bruxelles.
Dispute juridice și presiuni politice
Situația este complicată și de un aviz juridic recent al instanței supreme a UE, care pune sub semnul întrebării decizia din 2023 de a debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria, într-un moment în care Budapesta bloca ajutorul pentru Ucraina.
Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a reacționat acuzând presiuni politice și tentative de influențare a procesului democratic.
În paralel, Comisia Europeană investighează acuzații potrivit cărora guvernul ungar ar fi încercat să recruteze funcționari europeni. Instituția a transmis că ancheta este în curs și că evaluarea statului de drept continuă, iar calendarul deciziilor este determinat exclusiv de proceduri tehnice.
Sprijin din partea conservatorilor americani
Premierul ungar a beneficiat în repetate rânduri de susținerea cercurilor conservatoare americane asociate cu președintele Donald Trump. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a efectuat luni o vizită în Ungaria pentru a arăta sprijinul direct al SUA pentru guvernul de la Budapesta.
Totodată, Ungaria va găzdui în perioada următoare Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), reuniune a conservatorilor americani.
Diviziuni în Parlamentul European
Strategia de prudență a Comisiei Europene nu este susținută unanim. Eurodeputați din mai multe grupuri politice avertizează că amânarea deciziilor privind fondurile europene transmite un semnal greșit.
În același timp, surse apropiate procedurii subliniază că blocarea fondurilor din programul european de achiziții comune de armament, în valoare de 150 de miliarde de euro, ar putea fi interpretată ca o ingerință politică.
În ceea ce privește aceste fonduri pentru apărare, Comisia Europeană a transmis că nu a fost luată încă nicio decizie și că dialogul cu autoritățile maghiare continuă.
