Tot mai mulți alegători europeni privesc cu neîncredere modul în care funcționează democrația. Tensiunile politice din statele occidentale se acumulează rapid, iar noile date publicate de Ipsos și POLITICO sunt îngrijorătoare. Rezultatele, obținute din nouă țări considerate în centrul proceselor democratice, arată nemulțumire prezentă și teamă de viitor.
Nemulțumiri tot mai mari față de funcționarea democrației
Un sondaj amplu realizat de Ipsos, care a inclus peste 9.800 de respondenți din Marea Britanie, Franța, Statele Unite, Spania, Italia, Suedia, Croația, Țările de Jos și Polonia, arată că aproximativ 45% dintre cei chestionați sunt nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor.
Singura excepție notabilă este Suedia, unde majoritatea cetățenilor consideră că sistemul democratic funcționează eficient. În restul statelor analizate, temerile se concentrează pe riscurile imediate: extremismul politic, dezinformarea, corupția și lipsa de responsabilitate a politicienilor.
De ce se degradează încrederea în sistemele democratice
Gideon Skinner, director în cadrul Ipsos pentru politica din Regatul Unit, a explicat pentru POLITICO că neîncrederea este larg răspândită: „Oamenii se simt nereprezentați, în special de guvernele naționale. Există îngrijorări persistente legate de impactul știrilor false, lipsa de responsabilitate a politicienilor și ascensiunea extremismului. În cele mai multe țări există dorința de schimbări radicale”.
Rezultatele sondajului apar în contextul în care numeroase rapoarte internaționale avertizează asupra degradării democrației în Occident. Un studiu recent pentru G20 subliniază că inegalitatea economică stimulează partidele extremiste și reduce calitatea dezbaterii publice, creând terenul pentru derapaje autoritare.
Reacția instituțiilor europene și vulnerabilitățile identificate
Comisia Europeană a prezentat în această săptămână un plan de consolidare a proceselor democratice, însă propunerile de combatere a interferențelor străine au fost criticate pentru caracterul lor voluntar. În ultimul an, autoritățile au identificat multiple operațiuni de dezinformare și tentative de influențare a alegerilor provenite din Rusia în state precum România și Germania.
Nemulțumirea față de guverne este generalizată: în niciuna dintre cele nouă țări analizate nu există o majoritate care să creadă că executivul național reprezintă cu adevărat voința cetățenilor. Cele mai scăzute niveluri ale încrederii se înregistrează în Croația și Marea Britanie, unde doar 23% dintre respondenți se simt reprezentați.
Percepția asupra prezentului și viitorului democratic
Raportul mai arată că în majoritatea țărilor, oamenii cred că situația democrației s-a înrăutățit în ultimii cinci ani. Polonia este singura excepție, datorită participării electorale ridicate la alegerile prezidențiale. În Statele Unite, nu mai puțin de 61% dintre alegători consideră că democrația s-a deteriorat după 2020.
Nivelul de îngrijorare este cel mai ridicat în Franța (86%) și Spania (80%). Aceste procente vin pe fondul unor crize politice repetate, precum colapsul guvernului francez în contextul disputelor bugetare și destrămarea coaliției de guvernare din Țările de Jos înaintea alegerilor din octombrie.
Ce măsuri susțin alegătorii pentru protejarea democrației
Chiar dacă teama față de viitor este vizibilă, sprijinul pentru principiile democratice se menține puternic. În Croația, peste jumătate dintre respondenți afirmă însă că democrația merită păstrată doar dacă aduce un nivel de trai bun.
În majoritatea statelor, oamenii cer măsuri ferme: legi anticorupție mai stricte, protejarea independenței justiției, educație civică solidă în școli și reglementări pentru combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură în mediul digital.
