Cinci scrisori semnate de Avram Iancu, din care una adresată împăratului Franz Iosif, dar neexpediată, precum şi cea considerată a fi ultima scrisă de „Crăişorul munţilor”, pot fi văzute în premieră, pe durata lunii august, în cadrul unei mini-expoziţii vernisate marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia potrivit Agerpres.
În anul bicentenarului naşterii lui Avram Iancu, muzeul din Alba Iulia a organizat mai multe expoziţii dedicate „Crăişorului munţilor”, pentru cea din luna august fiind alese cinci scrisori aflate în patrimoniul muzeului din anul 1929 şi care ne oferă şansa să-l privim pe acesta în diferitele perspective care-i compun personalitatea, după cum a afirmat istoricul Dragoş Ursu.
„Sunt cinci scrisori, trei din timpul revoluţiei (de la 1848/1849 – n.r.), ele au fost şi cele mai publicate, reluate în toate colecţiile documentare, iar două din anii următori revoluţiei, din a doua parte a vieţii lui Avram Iancu”, a spus, marţi, la vernisaj, Dragoş Ursu.
2024 a fost instituit ca „Anul Avram Iancu”, printr-o lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 14 iulie 2023.
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848/1849, supranumit ‘Crăişorul munţilor’, s-a născut în anul 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din Vidra de Sus. A urmat Liceul piariştilor din Cluj şi apoi Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.
Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”.
