Institutul german de cercetări Kiel a tras un semnal de alarmă joi, avertizând că ajutoarele occidentale destinate Ucrainei ar putea suferi reduceri semnificative în 2025, în cazul în care Donald Trump va ajunge din nou la conducerea Statelor Unite. Raportul vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o nevoie acută de asistență externă pentru a face față invaziei rusești, iar schimbările în politica globală și europeană ar putea pune în pericol continuitatea acesteia.
Potrivit Institutului Kiel, Ucraina ar putea înfrunta un deficit considerabil în ajutoarele externe începând de anul viitor, dacă marii donatori nu își vor menține angajamentele actuale. Așadar, ajutoarele militare și financiare ar putea scădea drastic de la 113 miliarde de euro la aproximativ 56 de miliarde, în condițiile unei reduceri a contribuțiilor din partea Statelor Unite și a altor state europene, inclusiv Germania.
În momentul de față, ajutoarele bilaterale promise Ucrainei, de la începutul războiului, se ridică la 397 de miliarde de euro, din care 153,8 miliarde reprezintă asistență militară, iar 221 de miliarde asistență financiară. Printre principalii donatori se numără Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea bloca în mod considerabil planurile de asistență ale Congresului SUA, iar recent, Germania a anunțat că își va reduce alocările bugetare cu 50%. Această decizie ar putea influența și alți donatori europeni să adopte măsuri similare.
Deși sunt în curs discuții pentru înlocuirea reducerilor cu mecanisme alternative de finanțare, cum ar fi contribuțiile militare coordonate de NATO sau împrumuturile bazate pe activele rusești blocate, aceste soluții sunt considerate de specialiști drept „paliative”. Potrivit Institutului Kiel, aceste mecanisme nu vor putea înlocui complet ajutoarele bilaterale esențiale pentru Ucraina.
