Finlanda și Suedia au încheiat, luni, discuțiile pentru aderarea la NATO și urmează ca protocoalele de aderare ale celor două state să fie semnate, astăzi, de ambasadorii celor 30 de state membre ale alianței nord-atlantice și ratificate, apoi, de parlamentele naționale. Delegația finlandeză a fost condusă de ministrul de externe Pekka Haavisto, iar cea delegația suedeză, de ministrul de externe Ann Linde. Reuniunile pentru fiecare țară au fost purtate cu secretarul general adjunct al NATO pentru afaceri politice și politică de securitate, Bettina Cadenbach.
„Finlanda şi Suedia au terminat discuţiile despre aderare la sediul NATO din Bruxelles, luni, 4 iulie, aşa cum a fost stabilit de către liderii NATO la Summitul din Madrid. Ambele state au confirmat oficial dorinţa şi abilitatea de a respecta angajamentele şi obligaţiile politice, legale şi militare ale apartanenţei la NATO”, se arată într-un comunicat oficial al NATO.
La 18 mai, ambasadorii finlandez și suedez la NATO au transmis, simultan, intenția țărilor lor de a adera la alianță, prin transmiterea scrisorilor oficiale de cerere către NATO, iar la summitul de la Madrid, toate țările membre au susținut ca Suedia și Finlanda să fie primite în alianța nord-atlantică. Turcia, care inițial s-a opus aderării celor două țări, și-a dat acordul, fiind semnat un memorandum, pe 28 iunie, în marja summitului NATO.
„Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare”, au declarat liderii alianţei într-o declaraţie comună, pe 28 iunie, în prima zi a summitului NATO de la Madrid.
„Politica ușilor deschise” a NATO se bazează pe articolul 10 din tratatul său fondator. Orice decizie de a invita o țară să se alăture alianței este luată de Consiliul Nord-Atlantic, pe baza consensului dintre toți aliații. Guvernele statelor membre NATO ratifică, apoi, protocoalele, conform cerințelor și procedurilor lor naționale. Procedura de ratificare variază de la o țară la alta. Statele Unite au nevoie de o majoritate de două treimi pentru a adopta legislația, în Senat. Protocoale de aderare, odată ratificate de aliați, permit țărilor să devină părți ale Tratatului de la Washington și, deci, membre ale NATO.
Se estimează că procedura de ratificare în parlamentele naționale pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar putea dura aproximativ un an. Cele două țări, care au abordat, timp de decenii, o politică de nealiniere militară, au decis să renunțe la neutralitate și să se alăture alianței nord-atlantice după invazia Rusiei în Ucraina.
Din anul 1949, numărul de membri ai NATO a crescut de la 12 la 30 de țări, prin opt runde de extindere. Republica Macedonia de Nord a fost ultima țară care a aderat la alianță, la 27 martie 2020.
În prezent, alte trei țări și-au declarat aspirațiile la aderarea la NATO: Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina. Bosnia și Herțegovina a fost invitată să se alăture NATO, în aprilie 2010. La Summitul de la București, din 2008, aliații au convenit că Georgia și Ucraina, care erau deja angajate în dialoguri cu NATO, vor deveni membre NATO în viitor.
România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia au fost invitate să înceapă discuțiile de aderare la Summitul de la Praga, din 2002, și s-au alăturat NATO, în 2004.
Laura Groșereanu
