Finlanda și Suedia renunță la neutralitate și fac un pas istoric spre NATO. Pentru Suedia, acest gest vine după mai bine de 200 de ani de când statul nordic a preferat să nu se alăture nici unei organizații militare. Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, care a făcut zeci de mii de victime nevinovate, i-a convins pe scandinavi că securitatea lor nu poate fi asigurată decât sub protecția NATO. Aderarea celor două țări pare să aibă drum deschis, având susținerea membrilor – cu o excepție, Turcia – argumentul principal fiind că au o armată bine pregătită.
La patru zile de la anunțul anunțul oficial – din 12 mai – al Finlandei de aderare la NATO, și Suedia a confirmat, luni, că va cere aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a felicitat Suedia pentru decizia luată, într-un mesaj pe Twitter. „Salut decizia Suediei, care va fi în beneficiul apărării şi securităţii noastre colective. Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO pentru descurajare militară este din ce în ce mai nepreţuită”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a dat deja asigurări celor doi candidaţi că vor fi primiţi ”cu braţele deschise”, promițând un proces de aderare ”rapid” şi ”soluţii” la îngrijorările lor de securitate, de la momentul anunţării şi până la finalizarea candidaturii.
„Preşedintele Republicii susţine deplin decizia suverană a Suediei de a adera rapid la NATO”, a subliniat și preşedinţia franceză. Luni seara, administrația Macron a anunțat că este gata să apere Finlanda și Suedia, în cazul unei agresiuni militare.
Săptămâna trecută, premierul Boris Johnson a anunțat primul că Marea Britanie va apăra cele două țări nordice, în eventualitatea unui atac al Rusiei asupra lor.
„România salută decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO, anunţată astăzi de către premierul Magdalena Andersson. România sprijină pe deplin un proces rapid de aderare a Suediei la NATO. Odată cu aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, Alianţa noastră va fi mai puternică ca niciodată”, a scris președintele Iohannis.
Cum a reacționat Rusia
La scurt timp de la luarea hotărârii, președintele Finlandei a decis să îl anunțe telefonic pe președintele rus, Vladimir Putin, că țara sa vrea să adere la NATO.
”Vladimir Putin a subliniat că abandonarea tradiției privind politica militară de neutralitate ar fi o greșeală, devreme ce nu există nicio amenințare la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare în politica externă a țării ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, a transmis Kremlinul, citat de Reuters și preluat de Agerpres.
La numai o zi distanță, președintele Vladimir Putin a comentat, din nou, aderarea celor două țări scandinave. La summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, acesta aspus că extinderea NATO către Finlanda și Suedia nu este o problemă pentru Rusia atâta timp cât nu include și desfășurarea de trupe pe teritoriul acestor țări.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că nu este de competența Rusiei să decidă dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO.
Germania a comentat și ea reacția Moscovei. Prin ministrul de externe, Annalena Baerbock, Berlinul a transmis că declarațiile făcute de Federația Rusă cu privire la aderarea celor două țări nordice echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO.
„Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”.
NATO a suspendat cooperarea cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. În replică, Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova, în octombrie 2021, ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.
Turcia poate bloca aderarea
Decizie privind extinderea NATO necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 30 de state membre, iar Turcia este singurul stat care se opune deschis cooptării celor două state nordice, Finlanda și Suedia.
Vorbind cu reporterii turci după o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul NATO la Berlin, ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a declarat duminică că liderii din Suedia și Finlanda trebuie să înceteze „susținerea teroriștilor” în țările lor, să ofere garanții clare de securitate și să ridice interdicțiile de export impuse Turciei, dacă doresc să devină membre ale NATO. Presa a scris că ministrul turc s-a referit la sprijinul Suediei pentru grupul militant kurd PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), pe care Ankara îl consideră drept o organizație teroristă, şi la susținerea discipolilor clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016..
Mesajul a fost dublat de o declarație și mai fermă apreşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a spus, luni, că nu va aproba aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, reluând afirmaţia că Suedia este un „incubator” de organizaţii teroriste şi a adăugat că există terorişti chiar în parlamentul de la Stockholm.
Presa a notat că, după declanșarea războiului din Ucraina, Turcia a refuzat să se alăture sancțiunilor internaționale și a preferat să joace rolul de mediator.
În pofida obiecţiilor formulate de Turcia, secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-a declarat „încrezător” că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei. La rândul său, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că are încredere că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.
Implicațiile aderării celor două state la NATO
Schimbarea imediată ar fi de ordin geografic. Frontiera Finlandei cu Rusia are o lungime de peste 1300 km, iar dacă țara va adera la NATO, atunci frontiera alianței militare cu Rusia se va dubla. La rândul său, Suedia, deși nu se învecinează direct cu Rusia, deține Insula Gotland, de mare importanță strategică, aflată la circa 300 km de armata rusă din Kaliningrad.
Suedia și Finlanda dețin armate moderne, compatibile cu sistemele defensive ale NATO. La începutul acestui an, înaintea invaziei Rusiei din Ucraina, Finlanda a achiziționat de la firma americană Lockheed Martin 64 de avioane de război de tip F-35. Finlanda îndeplinește deja condiția NATO vizând cheltuielile militare care ar trebui să reprezinte 2% din PIB, iar Suedia are un procent de 1,4% din PIB alocat pentru apărare.
Între timp, Finlanda și Suedia participă la un exercițiu de amploare, la care sunt desfășurați 15.000 de militari și care este desfășurat de NATO, în Estonia – cel mai mare exercițiu desfășurat în această țară din anul 1991. Urmând să se încheie pe data de 3 iunie, exercițiul are loc la 64 de kilometri de cea mai apropiată bază militară a Rusiei și simulează un atac al rușilor asupra Estoniei.
Etapele aderării
Aderarea urmează să fie supusă la vot la viitorul summit NATO, prevăzut pentru data de 29 iunie, la Madrid. Până la aderarea proriu-zisă, Suedia şi Finlanda, două state membre ale Uniunii Europene, beneficiază de clauza asistenţei reciproce prevăzută de Articolul 42-7 în perioada procesului de ratificare a aderării lor la NATO.
Laura Groșereanu
