Preşedintele american, Joe Biden, a trimis luni Senatului protocolul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, făcând, astfel, un pas decisiv în direcţia ratificării de către SUA a procesului de integrare a celor două ţări nordice la Alianţa, potrivit Digi24.
În cazul SUA, este nevoie de aprobarea a două treimi din membrii Senatului pentru ratificarea accederii Finlandei și Suediei la NATO. Ultimul stat care a aderat la NATO a fost Macedonia de Nord, în 2020, Senatul american votând atunci cu o majoritate covârșitoare pentru aderarea țării la alianță – 91 de senatori.
Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare pe 18 mai, iar liderii NATO au decis, la summitul lor de la Madrid, din 28 iunie, să înceapă procesul de aderare la alianţă. Cele două ţări, care au statut de observatori, vor deveni membre cu drepturi depline după ce parlamentele tuturor celor 30 de state ale alianţei vor ratifica protocoalele de aderare.
Procesul de ratificare a fost lansat oficial pe 5 iulie. Primul stat care a aprobat aderarea Finlandei și Suediei la NATO a fost Canada – unde Camera Comunelor a votat în unanimitate, pe 6 iulie – și Germania – unde ambele camere ale parlamentului german au votat, cu majoritate, pe 7 iulie. Estonia, Norvegia, Danemarca și Islanda au ratificat, de asemenea, protocoalele de aderare.
Parlamentul din România urmează să se întrunească într-o ședință extraordinară, în următoarea perioadă, pentru a ratifica aderarea celor două țările la NATO, a anunțat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
Finlanda și Suedia vor deveni țări cu drepturi depline ale NATO după ce aderarea lor va fi ratificată de toate cele 30 de parlamente naționale. După ce va fi încheiat și acest proces la nivel de state, Finlanda și Suedia vor putea face și ultimul pas formal prevăzut de proceduri, prin depunerea aderării la NATO la Departamentul de Stat al SUA, care este stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Laura Groșereanu
