Premiul Nobel pentru Medicină pe anul 2023 a fost acordat unei echipe de cercetători – maghiar și american – pentru descoperiri privind dezvoltarea unor vaccinuri ARNm, eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei.
Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat în mod fundamental înţelegerea despre modul în care ARNm interacţionează cu sistemul nostru imunitar, laureaţii au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din epoca modernă, potrivit Institutului Karolinska.
Biochimista maghiară Katalin Karikó (68 ani) s-a dedicat dezvoltării unor metode de utilizare a ARNm pentru terapie. La începutul anilor 1990, ea a continuat să-și susțină teza utilizării ARNm ca terapie, în ciuda dificultăţilor întâmpinate în a convinge finanţatorii cercetării de importanţa proiectului său.
În demersul său, i s-a alăturat imunologul american Drew Weissman (64 ani). Acesta era interesat de celulele dendritice, care au funcţii importante în supravegherea imunitară şi în activarea răspunsurilor imune induse de vaccinuri.
Cei doi au început apoi o cercetare extrem de laborioasă, axată pe modul în care diferite tipuri de ARN interacţionează cu sistemul imunitar, descoperirile lor fiind recompensate cu cea mai înaltă distincție în domeniu, Premiul Nobel pentru Medicină.
Anul trecut, geneticianul suedez Svante Pääbo a câştigat Nobelul pentru descoperirile sale referitoare la evoluţia rasei umane.
Mâine, vor fi anunțate premiile pentru Fizică și Chimie, iar joi – Premiul Nobel pentru Literatură. Câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunţat la 6 octombrie, iar cel pentru Ştiinţe Economice pe 9 octombrie.
