Mininștrii de Externe ai UE se întrunesc, astăzi, în format online, la convocarea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, pentru a discuta pașii urmatori, în perspectiva summitului de pe 15 august dintre liderul american, Donald Trump și Putin. Într-o declaraţie transmisă duminică presei, Kaja Kallas a subliniat că orice acord între SUA şi Rusia pentru încheierea războiului în Ucraia trebuie să includă Kievul şi, de asemenea, UE. Înaltul diplomat al UE a atras atenția că Ucraina și Europa trebuie să se regăsească la masa negocierilor, pe 15 august, întrucât acordul la care se va ajunge vizează securitatea Kievului, dar și a Europei.
Kaja Kallas s-a arătat încrezătoare în capacitățile președintelui SUA de a-l forța pe Putin să negocierze, cu seriozitate, de această dată, în privința opririi războiului, care a provat deja mii de victime și a devastat Ucraina.
„Statele Unite au puterea de a forţa Rusia să negocieze cu seriozitate. Orice înţelegere între SUA şi Rusia trebuie să includă Ucraina şi UE, întrucât este o chestiune de securitate pentru Ucraina şi întreaga Europă”, a subliniat Kaja Kallas, care trebuie să fie „linia roșie” peste care cei doi președinți – care au exclus până acum atât UE, aliatul principal al Kievului, dar și Ucraina, care este, în fapt, țara care a fost supusă agresiunii rusești de mai bine de trei ani.
Kaja Kallas: „Dreptul internațional este clar, teritoriile aparțin Ucrainei”
Șefa diplomației europene a reamintit că, în orice discuție de pace, care vizeză teritorii, trebuie să se țină cont de cadrul juridic internațional, care trebuie aplicat și în acest caz.
„În timp ce lucrăm în direcţia unei păci juste şi durabile, dreptul internaţional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparţin Ucrainei”, a indicat ea.
Precizările înaltului reprezentant al UE vin după ce preşedintele american a sugerat, vinerea trecută, înaintea anunțului că va avea un summit cu Putin un posibil „schimb de teritorii”, care, însă, au arătat experții în materie de securitate ar dezavantaja Kievul.
„Un acord nu trebuie să ofere o rampă de lansare pentru o viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, a alianţei transatlantice şi a Europei”, a adăugat şefa diplomaţiei UE, în aceeaşi declaraţie.
JD Vance și David Lammy, întâlnire de urgență la Londra: „Pacea nu poate fi decisă fără Kiev”
Sâmbătă, la reședința Chevening din Kent, Londra, avut loc o reuniune între ministrul de externe britanic, David Lammy și vicepreşedintele american JD Vance. La masa discuțiilor, au participat consilierul prezidenţial ucrainean, Andrii Iermak şi responsabili din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Finlanda și NATO.
Înaintea acestei reuniuni, prim-ministrul britanic Keir Starmer a discutat cu președintele Zelenski despre încheierea războiului din Ucraina.
„Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Kiev”, au subliniat, apoi, liderii europeni, într-o declarație comună.
După reuniunea de la Londra, Zelenski a calificat discuțiile „constructive”, precizând că argumentele care le-au fost prezentate aliaților europeni de către Kiev au fost ascultate și că riscurile unor eventuale cedări de teritorii au fost luate în considerare.
Liderii Europei, alături de Ucraina: „Frontierele internaționale nu pot fi modificate prin forță”
Preşedintele ucrainean, care a respins categoric orice cedare de teritorii către Rusia şi orice înţelegere încheiată în lipsa lui, a cerut inclusiv ajutorul susţinătorilor săi europeni, care a fost unul prompt.
În aceeași zi, liderii Marii Britanii (Keir Starmer), Franţei (Emmanuel Macron), Germaniei (Friedrick Mertz), Italiei (Georgia Meloni), Poloniei (Donald Trusk), Finlandei (Alex Stubb) alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au consultat de urgență și au emis o declarație comună în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menţinerea presiunii asupra Rusiei, prin sancțiuni – având în vedere că, pe 8 august, chiar în ziua anunțării summitului, Putin ar fi trebuit să fie taxat sever de către SUA.
În declarația comună, liderii Europei afirmă că drumul către pace „nu poate fi trasat fără Ucraina” și că „frontierele internaționale nu ar trebui modificate prin forță”.
Liderii Europei au pus condiții clare, care să nu mai dea posibilitatea Rusiei de a mai ataca din nou, așa cum s-a întâmplat în 2014, când a ocupat Crimeea, iar la câțiva ani, în 2022, a intrat cu tancurile pe teritoriul Ucrainei: un armistiţiu imediat sau cel puţin reducerea ostilităţilor, includerea obligatorie a Ucrainei în discuţii, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanţii de securitate pentru Ucraina.
