Rusia și Belarus se pregătesc pentru cele mai importante exerciții militare comune din ultimii ani, sub denumirea de Zapad-2025. Prevăzute pentru luna septembrie, aceste manevre strategice revin în atenția opiniei publice internaționale într-un context tensionat, fiind primele exerciții de amploare organizate în Belarus după debutul războiului din Ucraina. Uniunea Europeană și NATO privesc cu îngrijorare posibilele implicații de securitate ale acestui eveniment.
Un model de amenințare repetat din 2009 încoace
Zapad-2025 face parte dintr-o tradiție strategică începută în 2009, când Rusia și Belarus au decis să organizeze periodic exerciții militare comune. Scopul acestora a fost adesea simbolic, dar și demonstrativ — să simuleze conflicte de amploare cu adversari fictivi care seamănă izbitor cu state membre NATO.
Precedentele sunt relevante. În 2021, Zapad a implicat 200.000 de militari, iar în 2022, exerciții similare au pregătit terenul pentru invazia rusă în Ucraina. Astfel, manevrele de anul acesta nu sunt privite cu ușurință, mai ales în contextul geopolitic actual.
Din 2022, Belarus a folosit exercițiile ca armă psihologică
După începutul războiului în Ucraina, Belarus nu a mai organizat exerciții de anvergură. Union Shield-2023 a fost anulat, iar anul 2024 a fost lipsit de manevre strategice majore. Totuși, au avut loc exerciții tactice și simulări cu încărcătură simbolică, precum desfășurarea sistemelor Iskander-M și anunțul privind prezența armelor nucleare tactice.
Unele acțiuni au fost considerate tentative de intimidare psihologică. De exemplu, avioanele Su-25 belaruse au fost prezentate drept purtătoare de bombe nucleare, folosind rezervoare de combustibil ca element de propagandă.
Zapad-2025 va avea o amploare redusă? Primele semnale sunt contradictorii
Inițial, autoritățile de la Minsk au anunțat că exercițiile vor implica mai puține trupe și se vor desfășura în interiorul țării, departe de granițele NATO. Au fost chiar invitați observatori occidentali. Însă doar trei săptămâni mai târziu, tonul s-a schimbat.
Șeful Statului Major belarus a declarat că trupele ar putea fi mutate mai aproape de frontierele cu Polonia și Lituania, ca răspuns la exercițiile NATO Defender Europe-2025. Această schimbare de atitudine amplifică temerile legate de o posibilă escaladare regională.
Care este poziția oficială a NATO și a statelor vecine?
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis că nu vede un atac rusesc asupra Alianței ca o amenințare realistă în acest moment. Declarații similare au venit din partea autorităților din Lituania și Polonia, care confirmă lipsa unor mișcări militare neobișnuite la granițe.
Totuși, în contextul integrării tot mai profunde dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării, aceste asigurări sunt privite cu precauție. Posibilitatea unei agresiuni viitoare rămâne prezentă, mai ales dacă tensiunile dintre Rusia și Occident se acutizează.
Riscuri reale pe termen mediu și lung pentru flancul estic al NATO
Geografia joacă un rol esențial în vulnerabilitatea regiunii: capitala Lituaniei, Vilnius, se află la doar 50 km de granița cu Belarus. Iar coridorul Suwałki — o zonă îngustă care leagă Polonia de statele baltice — este considerat un punct strategic de potențial conflict.
În plus, influența rusă asupra sectorului militar belarus crește constant, iar slaba opoziție din partea regimului Lukașenko poate duce la o integrare militară și politică completă, oferind Kremlinului un nou cap de pod spre Europa.
„Gama de scenarii posibile este largă, iar NATO trebuie să se pregătească acum pentru un potențial conflict cu Rusia și un Belarus pe deplin integrat”, concluzionează European Pravda.
