Într-o recunoaștere fără precedent, Comisia Europeană a admis că au existat schimburi de mesaje între președinta Ursula von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziția a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19. Informația a fost confirmată de instituția europeană într-un răspuns oferit publicației The New York Times, după mai bine de trei ani de controverse.
Comisia Europeană recunoaște, dar invocă lipsa obligației legale
Potrivit Comisiei, mesajele au fost citite în vara anului 2021 de către Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen. Cu toate acestea, oficialii susțin că aceste comunicări nu erau considerate informații relevante care să necesite arhivare sau păstrare, potrivit regulilor interne.
„Conform regulilor Comisiei, nu există obligația de a păstra informații cu durată scurtă care nu necesită acțiuni ulterioare”, a transmis purtătoarea de cuvânt Paula Pinho.
Mesajele au fost șterse după solicitările oficiale
Detaliul care a generat cea mai mare indignare în rândul activiștilor pentru transparență este că decizia de a nu păstra mesajele ar fi fost luată după solicitările oficiale de acces la aceste documente. Prima cerere a fost transmisă în mai 2021 de jurnalistul Alexander Fanta, iar ulterior The New York Times a depus o plângere în instanță.
Fanta a reacționat dur la această dezvăluire, spunând că este „șocat și consternat” și că decizia Comisiei arată „rea-credință”.
Comisia spune că mesajele nu mai pot fi găsite
Comisia Europeană a invocat faptul că președinta von der Leyen și-a schimbat în mod repetat telefonul din 2021, iar datele nu au fost transferate complet. În plus, o căutare recentă în aplicația Signal pe ultimul dispozitiv nu a identificat mesajele.
Această lipsă de documentare oficială în jurul unei înțelegeri de miliarde de euro a generat critici la nivel european. Nick Aiossa, directorul Transparency International EU, a afirmat că „sunt o mulțime de întrebări fără răspuns”.
Justiția europeană: Comisia nu a oferit explicații plauzibile
În mai 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că executivul european „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil” de ce nu a publicat mesajele. În timpul procesului, Comisia a evitat să recunoască explicit că acestea ar fi existat, folosind formulări ambigue.
Însă în răspunsul din această săptămână pentru The New York Times, instituția confirmă clar existența mesajelor și faptul că acestea au fost văzute de cel puțin un oficial de rang înalt.
Pfizergate, o problemă politică serioasă pentru Ursula von der Leyen
Scandalul a alimentat valuri de critici la adresa Ursulei von der Leyen și a devenit o problemă politică majoră, cunoscută informal sub numele de „Pfizergate”. În vara anului 2025, opoziția din Parlamentul European a inițiat un vot de neîncredere împotriva președintei Comisiei, axat pe lipsa de transparență. Votul a eșuat, însă a fost cel mai serios astfel de demers din ultimul deceniu.
„Am intentat acest caz pentru a apăra dreptul publicului la informație”, a declarat Dana Green, avocatul New York Times. „Răspunsul Comisiei validează demersul nostru și confirmă nevoia de supraveghere democratică.”
